Statul comunist a naţionalizat casele în mod abuziv, iar acest abuz se va perpetua, dacă proiectul de lege privind stabilirea şi plata despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, prezentat miercuri de Guvern şi lansat spre dezbatere publică, se va adopta.
Măsurile propuse seamănă cu “despăgubirile” acordate celor care au emigrat în anii 1980 – casele au rămas unor nomenclaturişti şi securişti, foştii proprietari primeau o sumă stabilita de stat, şi nu valoarea de piaţă a imobilelor.
Ce fel de echitate poate fi aceea, să primeşti 15 % din valoarea casei tale, în condiţiile în care cei despăgubiţi pănâ acum au fost despăgubiţi 100 %? Ca să nu mai vorbim de cei care au fost despăgubiţi în baza unor documente false în detrimentul adevăraţilor proprietari – care sunt purtaţi în instanţe de ani buni de zile şi nu o să mai aibe şansa, să-şi recăştige proprietatea.
Constituţia garantează proprietatea – dar nu în cuantum de 15 % ci în totalitate. Dacă se va adopta proiectul de lege, aceasta va însemna o nouă naţionalizare a celor, care nu au reuşit să-şi recâştige în instanţe proprietăţile naţionalizate, printre care se află în mare măsură şi comunităţile bisericeşti şi ale minoriăţilor naţionale.
Măsurile de urgentare a soluţionării (prevăzute în cap. 3) în principiu sunt de salutat, cunoscând rapididatea cu care lucrează autorităţile, ele se vor răsfrânge însă asupra solicitanţilor: termenul de decădere de 60 de zile, de la data intrării în vigoare a legii, în care persoanele pot completa dosarele depuse la entităţile investite de lege cu orice înscrisuri pe care le apreciază ca fiind utile pentru soluţionarea cererii, este extrem de scurt şi poate fi prelungit o singură dată cu 30 de zile.
Cât despre enunţatul principiu al eşalonării: A fost el enunţat, ca eventualii solicitanţi să nu mai fie printre noi pentru a fi despăgubiţi?