La acest moment nu sunt certitudini privitoare la proiectele ce vor fi incluse. Singurul lucru cert este că unul dintre proiecte va fi închiderea coridorului IV prin realizarea segmentului de autostradă Piteşti-Sibiu, de 110 kilometri. „Intreaga reţea TEN-T este prioritară urmând ca în funcţie de alocările financiare să se stabilească care proiecte se încadrează pentru perioada 2014-2020.
Această decizie va avea la bază rezultatele masterplanului care, la acest moment, se află în lucru. Primul obiectiv al CNADNR îl constituie închiderea Coridorului IV pan-european prin realizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti”, afirmă compania de autostrăzi drept răspuns la o întrebare adresată, de altfel, Ministerului Transporturilor.
Autostrăzile candidate
Este cert că statul nu va primi de la Uniunea Europeană cu titlul de fonduri nerambursabile suficienţi bani astfel încât să construiască autostrăzi pe intreaga reţea TEN_T. Autostrada Sibiu-Piteşti va consuma suficient de mulţi bani din cei care vor fi primiţi de România (un studiu făcut de firma Iptana în 2008 menţiona chiar 3 miliarde de euro drept cost al acestui segment).
Din banii care vor rămâne, Ministerul Transporturilor va trebui să finanţeze la alegere între rutele ce sunt include în reţeaua TEN-T. Este vorba de Bucureşti-Botoşani (coridorul IX de transport pan-european- 446 kilometri), Iaşi-Tg.Mureş-Sebeş (438 kilometri), restul autostrăzii Transilvania ce nu a fost construit de Bechtel (aproape 200 kilometri fără Turda-Tg.Mureş, inclus in Sebeş-Iaşi), Nădlac-Calafat (423 kilometri) şi Calafat-Bucureşti (309 kilometri), deci aproximativ 1.800 de kilometri de autostradă.
La un cost minim de 6 milioane euro pe kilometru valoarea totală a acestor proiecte s-ar ridica la 10 miliarde euro, din care UE ar trebui să asigure 85% adică 8-9 miliarde euro, cu mult peste toată alocarea bugetară pentru Transporturi din perioada 2007-2013 de 5 miliarde euro. In plus, România va trebuie să suporte cheltuielile neeligibile, spre exemplu cele cu exproprierea terenurilor, mutarea reţelelor de utilităţi existente, ceea ce va ridica partea de cofinanţare naţională la mult peste 15%.
Bruxelles negociază viitoarea finanţare
In prezent la Bruxelles au loc negocieri privitoare la viitoarele alocări, „fiind important ca încheierea acestora să ne găsească pregătiţi cu un portofoliul de proiecte”, au declarat pentru România Liberă un director din autoritatea centrală responsabilă de absorbţia fondurilor UE. Potrivit acestuia, ministerele au început crearea portofoliilor de proiecte.
Propunerea Comisiei Europene ar fi de 336 miliarde euro pentru instrumentele politicii de coeziune, dar, în final, ar putea rezulta o alocare mai generoasă. Sunt însă state nemulţumite de acest nivel, considerat prea ridicat în condiţiile crizei economice.
Mai mult „negocierile au căpătat o turnură dificilă, sunt ţări membre care fac presiuni pe direcţia politicii agricole, iar victima ar putea fi politica de coeziune (din care se va finanţa şi infrastructura românească de transport- n.r.)”, spune directorul.