Analiză Mediafax despre Iohannis: Sibienii au mai multe pretenții de la el

Klaus Iohannis candidează pentru al patrulea mandat de primar al Sibiului, ultimele două câştigându-le cu peste 80 la sută din voturi, în condiţiile în care doar 1,6% din populaţie e de etnie germană, însă sibienii, deşi îl susţin, reclamă că a fost acordată atenţie zonei centrale nu şi cartierelor, conform mediafax.ro.

Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Klaus Iohannis, candidează la alegerile locale din 10 iunie pentru obţinerea celui de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, oraş care a deţinut, în 2007, titlul de Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg. Deşi obţinerea acestui titlu nu i se datorează, Klaus Iohannis a câştigat susţinerea sibienilor datorită reuşitei acestui program, dar şi investiţiilor realizate în oraş în ultimii ani, precum şi atragerii unor investitori străini, în cea mai mare parte germani şi austrieci.

• Sibiul mizează, în ultimii ani, pe turism

Municipiul reşedinţă de judeţ este considerat unul din cele mai importante oraşe din Transilvania, poziţionat pe Coridorul IV Paneuropean şi având un aeroport internaţional modernizat, în ultimii ani, printr-un împrumut realizat de Primărie şi Consiliul Judeţean Sibiu.

Potrivit recensământului din 2002, Sibiul are aproximativ 155.000 de locuitori permanenţi şi 22.000 de locuitori temporari, în cea mai mare parte studenţi. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse: 95 la sută sunt români, doi la sută sunt maghiari, 1,6 la sută sunt germani, descendenţi ai coloniştilor saxoni din zona Luxemburg, Lorena şi Alsacia, iar 1,4 la sută reprezintă alte naţionalităţi, printre care romi şi o foarte puţin numeroasă comunitate evreiască. Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă, protestanţii şi catolicii reprezentând patru procente din populaţie.

Din anul 2003, Sibiul a redevenit un important centru economic, prin crearea Zonei Industriale Vest, în prezent 28 de companii cu 32 de puncte de lucru derulând aici investiţii, cele mai importante activând în industria de componente auto. Totodată, sunt dezvoltate ramurile industriei de componente electrice şi electronice, IT, de confecţii sau a produselor alimentare. Astfel, şomajul în Sibiu se menţine, în ultimii ani, printre cele mai scăzute din România, sub media pe ţară.

În ultimii ani, turismul a devenit o componentă importantă a economiei locale, în condiţiile în care Sibiul a fost, în 2007, Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg, numărul unităţilor de cazare din oraş dublându-se în acea perioadă. Aproximativ un milion de turişti au asistat, în 2007, la peste 2.000 de evenimente culturale, programul fiind considerat de mulţi drept „prima campanie de imagine reală” a României. Investiţia pentru „Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007” a fost de aproximativ 50 de milioane de euro, de la bugetul de stat şi cel local, bani care s-au dus în lucrări de reabilitare a clădirilor istorice din centrul oraşului, achiziţia de echipamente, organizarea de proiecte culturale, promovarea programului sau reabilitarea aeroportului din Sibiu.

De atunci, turismul, mai ales cel cultural, s-a menţinut constant. Astfel, potrivit unui raport elaborat de Asociaţia ATLAS (European Association for Leisure and Tourism Studies), în colaborare cu Primăria şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu şi făcut public anul trecut, turiştii care au vizitat oraşul în 2010 au cheltuit 47,6 milioane de euro. Comparativ, în 2007, cei care au vizitat Capitala Culturală Europeană au cheltuit, în total, aproximativ 34 de milioane de euro.

Sibiul şi-a depus dosarul, în 2005, pentru a intra pe lista patrimoniului mondial UNESCO, însă l-a retras la recomandarea Consiliului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor Istorice (ICOMOS), pentru a evita o posibilă respingere definitivă. Procedurile de înscriere au fost reluate din 2012, de data aceasta Sibiul candidând ca extindere de poziţie, alături de centrul istoric Sighişoara, aflat deja în lista UNESCO.

Anul trecut, Sibiul a fost singurul oraş din România care a primit, în „Ghidul verde Michelin”, o cotaţie de trei stele, care înseamnă că este „o locaţie care trebuie văzută neapărat”.

Oraşul găzduieşte câteva importante instituţii de cultură, printre care Muzeul Naţional Brukenthal, primul muzeu din România şi din Centrul Europei, deschis din anul 1817, Complexul Naţional Muzeal „Astra”, cu cea mai vastă structură etno-muzeală din România, Teatrul Naţional „Radu Stanca” şi Filamornica de Stat Sibiu.

Printre cele mai importante evenimente culturale anuale se numără Festivalul Internaţional de Teatru, cel mai important festival anual de artele spectacolului din România şi al treilea ca amploare şi importanţă din Europa, Festivalul Internaţional de Jazz, cel mai vechi din ţară, Astra Film Festival, cel mai important festival internaţional de film documentar din regiunea centrală şi est-europeană, Festivalul Medieval Cetăţi Transilvane, ARTmania, Târgul Olarilor, care va ajunge anul acesta la a 46-a ediţie, Festivalul Internaţional al Artei Lirice, a 11-a ediţie, sau Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor”, ediţia a 37-a.

Obiectivele turistice importante din împrejurimile Sibiului sunt staţiunea montană Bâlea-Lac, Păltiniş – cea mai veche din ţară şi, totodată, staţiunea situată la cea mai mare altitudine din România, zona etnografică Mărginimea Sibiu, Ocna Sibiului, denumită şi „litoralul Ardealului”, şi numeroase cetăţi fortificate, datând din secolele XII-XVI.

• Klaus Iohannis, „locomotiva” FDGR

Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit cu Carmen Iohannis, cuplul neavând copii. A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu. Din 1989 până în 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Naţional „Brukenthal” din Sibiu. Între 1997 şi 1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între 1999 şi 2000 inspector general.

Klaus Iohannis este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar din 2001 este preşedintele formaţiunii.

S-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali. „Am ajuns mai mult întâmplător aici (primar al Sibiului – n.r.), fiindcă am vrut să promovez Forumul Democrat al Germanilor în Consiliul Local, lucru care atunci a funcţionat extrem de bine”, declara, în luna aprilie a acestui an, primarul Sibiului.

Klaus Iohannis a ajuns, atunci, în al doilea tur de scrutin, cu actualul deputat PSD Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18 la sută din voturile valabil exprimate, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. În primul mandat, a avut alături o echipă a PSD, cu care a administrat oraşul timp de patru ani.

La următoarele alegeri, Iohannis a reuşit să câştige al doilea mandat de primar, cu 88,7 la sută din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. Tot atunci, FDGR a obţinut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, şi a preluat conducerea Consiliului Judeţean Sibiu, prin Martin Bottesch, membru FDGR.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a întrunit 83,2 la sută din voturi şi 14 fotolii de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.

• Averea lui Iohannis – şase imobile şi venituri de 114.000 de lei din chirii, în 2011

În ceea ce priveşte averea personală, nu au fost mari schimbări în ultimii patru ani de mandat. Astfel, în declaraţia sa de avere postată pe site-ul Primăriei Sibiu, Klaus Iohannis a trecut aceleaşi şase imobile, trei apartamente şi trei case, din municipiul Sibiu, cumpărate împreună cu soţia, doar în conturi situaţia fiind puţin diferită. Astfel, dacă în 2008 avea un cont cu 4.062 de dolari, unul cu 50.000 de lei, iar în altul 19.060 de euro, acum situaţia financiară arată că în cele trei conturi sunt 9.000 de euro, 3.000 de dolari şi 11.000 de lei. Anul trecut, venitul din salarii al primarului a fost de peste 52.000 de lei, alţi aproximativ 114.000 de lei revenind din chirii.

Potrivit declaraţiei de avere, Iohannis nu deţine niciun automobil, însă din 2007, Automobile Bavaria Group, prin dealerul local, a oferit în folosinţă gratuită Primăriei Sibiu o limuzină din seria 7, pentru ca, în 2009, Klaus Iohannis să conducă tot un BMWseria 7, modelul 750i. În 2010, primarul a primit primul BMW M5 din ţară.

• Investiţii preponderent infrastructura rutieră

Din 2000 până 2007, bugetul Sibiului a crescut de 14 ori. Astfel, dacă în 2000 bugetul oraşului era de aproape 22 de milioane de lei, în anul Capitalei Culturale a ajuns la peste 265 de milioane de lei, fără rectificările ulterioare. Cea mai mare creştere a fost însă în anul 2003 faţă de anul 2002, când s-a înregistrat o creştere de 61 la sută.

Bugetul pe 2008 al Primăriei Sibiu a fost de peste 374 de milioane de lei, în 2009 a depăşit 443 de milioane de lei, pentru ca în 2010 acesta să scadă la 287 de milioane de lei. Primarul declara, atunci, că motivul principal a fost criza, care a diminuat veniturile, dar şi faptul că transferurile de la bugetul de stat au fost cu mult mai mici. Cel de anul trecut a fost comparabil, de 284 de milioane de lei, proiectele de investiţii ale Primăriei fiind realizate, în cea mai mare parte, printr-un împrumut de la BERD. „Anul 2011 va fi un an care va aduce foarte multe îmbunătăţiri în infrastructura municipiului, fără să fi alocat foarte mulţi bani pentru aceste lucrări. Pare un paradox, dar nu este, pentru că vom folosi creditul BERD pentru a angaja lucrări de infrastructură în spaţiul public, de asemenea, vom folosi bani din proiecte europene, aprobate sau în curs de aprobare”, declara, la începutul anului trecut, primarul.

Împrumutul de la BERD, semnat în octombrie 2010, în valoare de 11,5 milioane de euro, a asigurat continuarea investiţiilor în infrastructura municipiului, banii fiind împărţiţi în trei tranşe egale, pentru trei ani. Astfel, în 2011 au început lucrări de modernizare pe 12 străzi şi construcţia unui pod peste Cibin, anul acesta fiind în plan modernizarea altor 13 străzi.

În plus, în 2011, s-a încheiat proiectul finanţat din fonduri europene pentru implementarea conceptului de Administraţie Electronică la nivelul municipiului Sibiu, valoarea totală a acestuia fiind de aproximativ două milioane de lei. Prin intermediul acestuia, cetăţenii au la dispoziţie pe site-ul instituţiei o platformă electronică unde pot depune cereri, pot solicita informaţii şi pot efectua plăţi, fără a se deplasa la sediul Primăriei.

Cel mai important proiect pentru care municipalitatea a solicitat finanţare este Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, alcătuit din opt proiecte care se referă la revigorarea Oraşului de Jos, ce cuprinde, printre altele, modernizarea mai multor străzi din acest areal. Patru dintre proiecte au fost deja aprobate spre finanţare, ultimul chiar la sfârşitul lunii martie a acestui an.

Un alt proiect aprobat spre finanţare în 2011 a fost Sibiu Baroc Update, de peste un milion de lei, care asigură finanţarea unei campanii de promovare a şapte trasee turistice şi a evenimentelor culturale ce au loc în 2012.

Împreună cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Apă şi SC Apă Canal, Primăria Sibiu a început, anul trecut, un proiect de reabilitare şi amenajare a reţelelor de apă şi canalizare din municipiu şi din o mare parte a localităţilor din judeţul Sibiu şi din oraşul Făgăraş din judeţul Braşov. Contractul de finanţare prin fonduri structurale a fost semnat în luna aprilie 2011, valoarea acestuia fiind de peste 123 de milioane de euro. În municipiul Sibiu, lucrările presupun extinderea reţelelor de apă şi canalizare în câteva cartiere mărginaşe şi reabilitarea celor existente, lucrările fiind evaluate la aproximativ 11,8 milioane de euro.

Bugetul pe 2012 al Sibiului este de 336 de milioane de lei. Pentru investiţii noi sau în continuare, mai ales în infrastructura rutieră a oraşului, au fost alocate peste 100 de milioane de lei, aproximativ jumătate venind de la bugetul local.

„Este un buget relativ precaut, dacă ne referim la veniturile pe care le estimăm. Pe de altă parte, este aşa cum sibienii s-au obişnuit în ultimii ani, un buget cu o puternică componentă de investiţii. Acest principiu l-am folosit în fiecare an şi rezultatul este cel care se vede afară. Am încercat să avem o parte cât se poate de mică din buget destinată cheltuielilor curente, cheltuielilor care nu adaugă nimic la infrastructura oraşului. Sunt foarte multe lucrări propuse şi sunt convins că vom realiza mare parte din ele. În ultimii ani, execuţia bugetară a fost foarte bună, ne-am apropiat de sută la sută, ceea ce arată că şi proiecţia a fost bună, dar şi în timpul anului s-a lucrat foarte serios la punerea în practică”, declara, la sfârşitul anului trecut, primarul Klaus Iohannis.

Gradul de îndatorare a municipiului este, în prezent, de 13,9 la sută, prin cele şase împrumuturi contractate. Primul este de 10 milioane de euro, pentru societatea de Apă-Canal, contractat în 2004, alte 10,5 milioane de lei au fost contractate în 2006, de la BRD, pentru construcţia de locuinţe sociale, două împrumuturi, de 70 de milioane de lei, respectiv 20 de milioane de lei, de la Dexia, în 2007, respectiv 2008, pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului Sibiu, alte 10 milioane de euro, în 2007, de la BERD, pentru modernizarea de străzi, ultimul fiind cel de 11,5 milioane de euro, tot de la BERD.

„Deja în acest contract (ultimul – n.r.) este prevăzut un al doilea împrumut care va fi negociat în 2013 şi începe în 2014-2015-2016, probabil tot în valoare de aproximativ 10-11 milioane de euro. Creditul este gândit de la început pentru infrastructură rutieră”, declara, la sfârşitul anului trecut, Klaus Iohanis.

• Iohannis şi scandalurile

Iohannis a fost în relaţii bune cu preşedintele Traian Băsescu şi cu PDL din 2004, iar în 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, acestea au devenit şi mai strânse, în urma vizitelor repetate pe care şeful statului le-a făcut la Sibiu.

Înaintea alegerilor locale din 2008, însă, relaţia s-a rupt, după ce Daniel Thelmann, primarul Mediaşului, a plecat din FDGR pentru a candida pe listele PDL, câştigând, de altfel, un nou mandat.

În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus de PSD, PC, UDMR, PNL şi minorităţi pentru postul de premier, mandatul său urmând să fie formarea un guvern care să gestioneze problemele economice urgente şi să asigure organizarea de alegeri prezidenţiale. În schimb, preşedintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.

După anunţarea rezultatelor alegerilor, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept preşedinte al României, Klaus Iohannis a declarat că, pentru el, „acest parcurs de posibil premier” s-a terminat.

Însă, odată cu această propunere ca prim-ministru, presa a readus în atenţie câteva scandaluri în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis. Potrivit presei, cea mai veche acuzaţie datează de pe vremea când acesta ocupa funcţia de inspector şcolar, nefiind concretizată în niciun fel, anume că actualul primar ar fi fost implicat în trafic de copii. Iohannis ar fi intermediat, pentru cetăţeni americani şi canadieni, mai multe adopţii de copii din judeţul Sibiu, despre care nu se mai ştie nimic.

Un alt scandal în care a apărut numele lui Iohannis este legat de faptul că acesta ar fi câştigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul.

În plus, primarul a fost anchetat, în 2009, pentru abuz în serviciu, de către DNA, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condiţiile, dosarele fiind din anul 2005.

În 2009, Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul, în 2010.

În timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNŢCD, Albin Marinescu, a cerut ca FDGR să îşi retragă toate materialele electorale pentru că numele primarului Klaus Iohannis apărea scris cu litera „J”, în loc de „I”, aşa cum era trecut în cartea de identitate. După acest incident, primarul a început să folosească numele de „Iohannis”, deşi susţine că numele său se scrie cu „J”, însă a fost înregistrat greşit în actele de stare civilă din perioada comunistă.

Presa a mai relatat, legat de Iohannis, că ascensiunea sa politică s-ar datora faptului că este membru al masoneriei.

• Contracandidaţii la Primăria Sibiu

La Primăria Sibiu au fost depuse zece candidaturi.

Astfel, actualul primar Klaus Iohannis candidează pentru al patrulea mandat din partea FDGR, el câştigând ultimele două scrutine cu peste 80 la sută din voturi.

Locotenentul în rezervă Alexandru Gheorghe, care a protestat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, candidează şi el la Primăria Sibiu din partea Partidului Naţional Democrat-Creştin.

Alexandru Gheorghe a apărut, în ianuarie, îmbrăcat în uniformă militară, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, cu declaraţii de susţinere la adresa protestatarilor, afirmând că „s-a săturat de batjocura din această ţară”. El spunea că avea voie de la superiori să meargă doar până la Sibiu, însă a decis să ia trenul până la Bucureşti, asumându-şi toate consecinţele. În urma gestului său, Gheorghe Alexandru a fost găsit vinovat de către Consiliul de judecată al ofiţerilor din Flotila 71 Aeriană. Astfel, s-a stabilit că participarea sa, în 23 ianuarie, la mitingul din Piaţa Universităţii, este faptă interzisă de regulile militare. De asemenea, el a fost găsit vinovat de purtarea uniformei militare pe timpul participării la mitingul din Piaţa Universităţii din Bucureşti, cu nerespectarea prevederilor Regulamentului de ordine interioară în unitate şi Dispoziţia şefului Statului Major General privind unele reguli pentru portul uniformelor militare. Totodată, el a fost găsit vinovat pentru neînştiinţarea comandantului despre deplasarea şi în alte localităţi pe timpul părăsirii garnizoanei în 23 ianuarie, respectiv în Bucureşti. La sfârşitul lunii februarie, Gheorghe Alexandru a fost trecut în rezervă printr-un ordin semnat de ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea.

Un alt candidat la primărie este Dragoş Floarea din partea USL. El conduce un club de baschet pentru copii.

În cursa electorală pentru Primăria Sibiu s-a înscris şi Mariana Brunchea (PDL), de profesie economist, care este consilier local.

Ilie Creţu este candidatul PNŢCD pentru funcţia de primar. El a fost, până în 2008, şeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Sibiu.

Ceilalţi candidaţi sunt profesorul Liviu-Nicolae Modran – Partidul Poporului, avocatul Dorin Flucuş – PRM, inginerul Ilie Sebastian Cotoară – Partidul Verde, avocatul Florin Ştefan Nartea – Partidul Ecologist Român şi medicul Luminiţa Beldean – PPDD.

• Ce spun unii dintre sibieni despre actuala administraţie locală şi ce îşi doresc de la următoarea

Unii sibieni se declară mulţumiţi de actuala administraţie şi de modul în care s-a dezvoltat oraşul în ultimii ani, infrastructura stradală fiind însă problema cea mai des invocată de aceştia.

„Eu sunt mulţumită de primarul Iohannis şi sper să iasă tot el. La personalul de la Primărie ar trebui să mai lucreze. Şi mai sunt nemulţumită de faptul că nu există comunicare între Primărie şi societăţile de utilităţi, cum se face o stradă, cum vin alţii şi o sparg”, spune Claudia N., de 39 de ani, asistent manager.

O altă sibiancă, Eugenia L., de 26 de ani, spune că şi-ar dori ca diferenţele dintre modul în care arată centrul oraşului şi cartiere să devină din ce în ce mai mici, acest lucru afectând imaginea pe care turiştii şi-o fac despre Sibiu: „Pot să zic că e ok (administraţia locală – n.r.), nu am nicio părere, nu prea am contact cu nimic, plec la serviciu dimineaţa şi mă întorc seara, dar ar putea să ne asfalteze strada în faţa blocului şi să nu mai frezeze străzile decât acolo unde chiar este necesar. Viitorii aleşi locali sper să se ocupe mai mult şi de periferie. Chiar dacă avem turişti, după jumătate de oră de vizitat centrul, încep să exploreze prin cartiere, unde se văd discrepanţe destul de mari şi nu cred că rămân cu o foarte bună impresie. De exemplu, cartierul Terezian este la câteva minute de mers pe jos din centru şi m-am întâlnit cu grupuri de turişti, de multe ori. La alegeri voi ţine cont de seriozitate şi de proiectele concrete ale candidaţilor, să fie ceva ancorat în realitate, cu termeni exacţi: ce anume şi până când”.

Alte nemulţumiri ale sibienilor sunt legate de câinii comunitari, fiind o problemă nerezolvată deşi Primăria a început din 2009 un program de sterilizare a câinilor, în acelaşi an fiind inaugurat şi un adăpost.

„Eu sunt mulţumită de Primărie pentru că s-a văzut o schimbare în ultimii ani, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura şi înseamnă că e vizibil şi pentru turişti. Şi oraşul arată într-un fel, mai ales centrul. Sper să fie aleasă aceeaşi administraţie şi în viitor. Din punctul meu de vedere, modul în care funcţionează lucrurile în Sibiu, mă refer la ceea ce ţine de administraţie, că sunt altele independente de ea, este ok. Aş vrea ca pe viitor să se ocupe mai mult de câinii comunitari, mai ales în cartiere unde sunt mulţi şi destul de periculoşi”, a spus Alina Stan, de 25 de ani, traducător.

O altă femeie, Gabi Smaranda, de 51 de ani, spune că îl va vota tot pe Klaus Iohannis la locale, pentru că „pare mai gospodar şi mai sobru” decât ceilalţi candidaţi: „Sunt mulţumită de administraţia sibiană şi sper să rămână în continuare domnul Iohannis. Este un foarte bun organizator şi sper să nu plece prim-ministru când o să iasă USL”.