Printre reţete se regăsesc atât preparate ce se aşază cu drag pe masă de către tinerii din satele Sibiului (ciorbă cu agrişe, morândău, hencleș, tocăniţă acrișoară, floștoroage), dar și preparate precum tăiţei în moare sau zamă de amnar pe care doar bătrânii le mai pregătesc uneori.
Aţi gustat gâscă-n blid sau zamă de boane cu prune uscate? Dar de crumpene înghioldite, zamă de amnar şi hibiză cu prune pocănite aţi auzit vreodată? Fiecare preparat e unul special şi nu uimește doar prin modul de pregătire, ci și prin poveștile din alte vremuri ce se spun atunci când este gătit sau savurat. Și reţetele şi poveştile lor se regăsesc în cartea Reţete tradiţionale din judeţul Sibiu, volum editat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale “Cindrelul-Junii” Sibiu şi Consiliul Judeţean Sibiu, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional.
Coordonatorul volumului este Silvia Macrea, manager al C.J.C.P.C.T. “Cindrelul-Junii” Sibiu, reţetele au fost culese şi prelucrate de Maria Barna, Cozmina Costiniuc, Lenuţa Cristea şi Gabriela Negru, iar fotografiile au fost realizate de Gheorghe Roman Bogdan, Nicolae Dobre şi Ovidiu Mărginean.
“Nu avem pretenţia că volumul este unul exhaustiv, nici nu am fi putut cuprinde multitudinea de reţete, de variante de reţete şi informaţii de natură folclorică într-un singur volum. Considerăm însă că s-a reuşit creionarea specificului gastronomic din lumea satului sibian şi încadrarea lui în contextul amplu al vieţii tradiţionale de odinioară, căci toate reţetele sunt însoţite de detalii despre contextul cultural în care mâncărurile erau odinioară pregătite. Mai mult, ele au fost preparate de oamenii locului pentru a se putea consemna fiecare pas, precum şi instrumentarul folosit în bucătărie”, spune Silvia Macrea, în Cuvânt înainte. Astfel, fiecare reţetă e una de poveste, căci dincolo de ingrediente și cantităţi, ea vorbește despre o lume ce cunoaște schimbări majore, lumea satului tradiţional.
Printre reţete se regăsesc atât preparate ce se aşază cu drag pe masă de către tinerii din satele Sibiului (ciorbă cu agrişe, morândău, hencleș, tocăniţă acrișoară, floștoroage), dar și preparate precum tăiţei în moare sau zamă de amnar pe care doar bătrânii le mai pregătesc uneori. Floștoroagele, adică varză cu carne, specifică satului Ighişu Vechi, se pregătesc în cuptorul de pâine, cât timp oamenii sunt la muncă, pe câmp: “Punem oala acolo şi merem în hotar. Şi când venim, i gata mâncarea. Asta-i mâncare de vară”. În schimb, tăiţei în moare se aşază foarte rar pe masa, în zilele de post, căci “prea te junghiau în urechi frecăţei ăştia, de acri ce erau”.
Cartea este rezultatul unei ample campanii de cercetare a gastronomiei tradiţionale din toate cele cinci zone etnofolclorice ale Sibiului, întreprinse în anul 2011, de C.J.C.P.C.T. “Cindrelul-Junii” Sibiu, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Atunci au fost cercetate localităţi din toate cele cinci zone etnofolclorice ale Sibiului – Mărginimea Sibiului, Ţara Secaşelor, Valea Hârtibaciului, Valea Târnavelor şi Ţara Oltului – aceasta fiind singura campanie de cercetare, coerentă şi unitară, a gastronomiei specifice judeţului.
Fructificarea rezultatelor cercetării într-o carte unicat în peisajul editorial sibian răspunde deopotrivă necesităţii de a restitui fapte de cultură tradiţională şi celei de a oferi gurmanzilor o privire într-o bucătărie plină de savoare şi de poveste.
