În dosarul Carpatica Asig Ilie Carabulea este acuzat de evaziune fiscală, spalare de bani, constituirea unui grup infracțional organizat, prejudiciul fiind de aproximativ 70 de milioane de lei. DNA a cerut arest preventiv, dar judecătorii sibieni l-au eliberat pe omul de afaceri. Acum ei sunt cei cercetaţi.
Tribunalul Sibiu a admis solicitarea DNA, dar magistrații sibieni au omis să scrie perioada în dispozitivul hotărârii, astfel că, la contestația judecată de Curtea de Apel Alba Iulia, Ilie Carabulea a fost eliberat tocmai pentru că nu fusese menționată perioada. Curtea Constituțională a României a decis că perioada de arestare trebuie precizată de fiecare dată și nu trebuie să depășească 30 de zile.
„Analizând încheierea penală atacată se constată că în dispozitivul acesteia nu s-a menţionat în ce-i priveşte pe inculpaţii contestatori (…) şi faţă de care s-a dispus arestarea preventivă perioada pentru care s-a dispus această măsură preventivă, precum şi data până la care arestarea preventivă a fost dispusă”, se arată în dispozitivul Curții de Apel Alba Iulia.
Conform articolului 230 alineat 1 din Codul de procedură penală, mandatul de arestare preventivă se emite de îndată de judecătorul de drepturi şi libertăţi în baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă şi acesta trebuie să cuprindă durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menţionarea datei la care încetează. „Coroborând aceste dispoziţii legale, rezultă cu evidenţă că mandatul de arestare preventivă se emite în baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a unui inculpat, încheiere care trebuie să conţină obligatoriu durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menţionarea datei la care încetează”, arată instanța.
Judecătorul a apreciat astfel că lipsa din dispozitivul încheierii penale atacate a dispoziţiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor, precum şi a datei la care această măsură preventivă încetează este în măsură să ducă la nelegalitatea încheierii, nelegalitate a cărei consecinţă este şi nelegalitatea măsurii preventive. Curtea de Apel Alba Iulia a apreciat că nu s-a putut trece peste această „încălcare a dispoziţiilor legale”, ea neputând fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului, măsura preventivă nefiind legală.
Sursa www.sursazilei.ro