Românii nu pun mare preţ pe cultură. Cel mai recent exemplu este suma mult prea mică ce s-a strâns pentru “Cuminţenia Pământului”. În străinătate însă,cultura reprezintă o mândrie naţională, pe care alte popoare îşi doresc să o conserve şi să o facă cunoscută. O pictoriţă din Sibiu, celebră în Italia şi Elveţia, caută răspunsurile pentru situaţia din România.
„M-am mutat în 2010 la Milano, iniţial. Stăteam la Sibiu. Dar acum, de o perioadă la Lugano. Lugano este un orăşel în sudul Elveţiei, foarte aproape de Milano, cam într-o oră, o oră şi jumătate eşti la Milano. Îmi place mai mult decât Milano pentru că este un oraş unde se duce o viaţă tihnită. Din acelaşi motiv am ales după terminarea facultăţii Sibiul pentru că este un oraş la fel. Poţi avea o viaţă liniştită, cu mult verde.
Totuşi, pentru un artist plastic nu există comparaţii între cele două oraşe. Sibiul este de 3 ori mai mare decât acest orăşel, însă, ca să vă faceţi o idee, în timp ce Sibiul are vreo 3-4 galerii, cel puţin atâtea avea când am plecat eu, aici în Lugano sunt 30 plus alte fundaţii de artă care fac expoziţii, asociaţii care expun colecţii private. Este un muzeu foarte mare care s-a deschis anul trecut, de fapt un centru cultural care are foarte multe săli, săli foarte mari, săli mici, colecţii permanente, colecţii periodice, unde se întâmplă foarte multe, pe toate planurile, nu doar pentru artă plastică. Deci nu putem compara.
Ca idee, oraşul este de mărimea Mediaşului, ceva de genul acesta. Şi ca populaţie, chiar un pic mai puţin. Dar este un oraş foarte viu. Este al treilea , a treia piaţă financiară a Elveţiei,” povestește Elena Vijoli, româncă stabilită la Lugano.
Sursa www.digi24.ro
