Liviu Dragnea a declara că se urmărește condamnarea sa, dar că completul de la ICCJ este constituit ilegal. Spune că va contesta acest lucru, dar până atunci trebuie discutată amnistia.
”Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completelor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a spus Dragnea.
„Nu mai exist io, o oră nu mai sunt, stingem lumina. Continuați discuția despre amnistie. E necesară sau nu? Bun, să dea cu excepția lui ăla. Dar ce facem cu sutele de judecători care au dosare la DNA? Dacă nu se șterg, cum avem garanția că ei judecă cum le dictează conștiința? Dacă dosarele dispar, dincolo de mine, dincolo de alți oameni politici, oameni de afaceri distruși, îi dăm la o parte pe toți. Măcar pentru judecătorii care sunt în continuare presați și intimidați”
După o asemenea perioadă neagră, trebuie să dai o amnistie. Nu cred că s-a inventat un alt instrument prin care cei nevinovați să scape de această nenorocire. Nu zic să o dea mâine, pot să nu o dea deloc, dar la un moment dat va trebui. La fel și o amnistie fiscală. Nu spun să nu mai plătească hoții, dar sunt companii care nu mai pot participa la licitații. Toate aceste lucruri trebuie analizate și discutate foarte deschis. Eu nu am început această luptă în ideea că o să dăm amnistie”, a mai adăugat șeful PSD.
El a afirmat că nu crede că este vreo instanţă care să reziste la presiunile de condamnare a sa.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit pentru 8 octombrie data de desfăşurare a primului termen al apelului în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Apelul va fi judecat în 8 octombrie, dosarul fiind repartizat completului de cinci judecători P1 – Penal condus de vicepreşedintele instanţei supreme Iulian Dragomir.
Magistraţii instanţei supreme au finalizat săptămâna trecută motivarea deciziei de condamnare a liderului PSD, Liviu Dragnea, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, arătând că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a DGASPC Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu.
„Înalta Curte, în opinie majoritară, apreciază că în cauză din coroborarea probelor administrate rezultă faptul că inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a fost cel care, cu intenţie, folosindu-se de influenţă, autoritatea şi puterea conferită de funcţiile deţinute – preşedinte atât al organizaţiei judeţene a PSD Teleorman, cât şi al Consiliului Judeţean Teleorman – a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu”, arată magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Magistraţii mai arată că „în reuşita demersului său infracţional inculpatul Dragnea Nicolae Liviu s-a folosit, deliberat, de ascendentul moral pe care-l avea faţă de inculpata Alesu Floarea”.
În 21 iunie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat joi la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual.
Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Decizia nu a fost luată în unanimitate de către magistraţi, existând şi o opinie separată de achitare a lui Liviu Dragnea pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.
În cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, se constată încetarea procesului penal şi se aplică o amendă administrativă de 1.000 de lei.
Ceilalţi inculpaţi în acest dosar au primit închisoare cu suspendare, cu excepţia fostului director executiv al DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, condamnată la trei ani şi şapte luni de închisoare cu executare.
De asemenea, instanţa supremă a admis acţiunea civilă a DGASPC Teleorman şi i-a obligat pe inculpaţi la plata sumei de 108.612 de lei reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale – drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Anisa Stoica şi Adriana Botorogeanu Adrian, în solidar pentru perioadele menţionate în rechizitoriu.
Decizia instanţei supreme nu este definitivă şi a fost atacată de procurorii DNA, dar şi de către o parte dintre inculpaţi, inclusiv de către Liviu Dragnea.
În 15 mai, când au avut loc pledoariile finale la ICCJ, Liviu Dragnea spunea că şi-a afirmat „cu tărie” nevinovăţia pentru că nu a comis niciuna dintre faptele „pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu”. Întrebat ce părere are despre pedeapsa de şapte ani şi jumătate de închisoare solicitată de procurori, Dragnea a spus: „DNA-ul pentru mine vrea pe viaţă”. „Pentru noi cei care suntem târâţi în aceast proces este o experienţă de viaţă pe care nu şi-o doreşte nimeni şi pe care nu o doreşti nici la duşmani. Sunt oameni care au fost acolo în sală şi care au vieţile distruse, au psihicul distrus”, afirma Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea a fost confruntat în instanţă cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu. Ea a susţinut în faţa magistraţilor că l-a informat pe Liviu Dragnea imediat ce a aflat că cele două angajate care lucrau şi la PSD nu veneau la serviciu, la DGASPC, deşi primeau salariu, că a avut mai multe discuţii cu el despre cele două şi că liderul PSD i-ar fi spus să mai aibă răbdare pentru că situaţia se va rezolva şi să îi pună la muncă pe ceilalţi angajaţi. Liderul PSD a negat toate aceste acuzaţii, susţinând în instanţă că nu a avut nicio discuţie cu fosta directoare a DGASPC.
La finalul procesului, Dragnea a spus că încearcă să înţeleagă de ce a fost trimis în judecată fără nicio probă, ci doar în baza unor „bârfe spuse la un şpriţ” şi a susţinut că a rămas „ţinta DNA”: „Aş vrea să închei, domnule preşedinte. Aşa cum am spus de la început, am citit dosarul, rechizitoriile, declaraţiile. Încerc să înţeleg de ce am fost trimis în judecată fără nicio probă, doar pe nişte declaratii, nişte feelinguri, nişte bârfe spuse la un şpriţ. Nu am reuşit să înţeleg. Ce să mai spun, am rămas şi sunt ţinta DNA-ului”.
Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat „La puşcărie!”, iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.
În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. „În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, susţine DNA.
Sursa www.digi24.ro