protocoalele sri vor fi desecretizate – condamnații definitiv, sentințe revizuite

Sentințele definitive de omor, crima organizată și corupția ar putea fi revizuite. Asta după ce, miercuri, a fost adoptat proiectul de lege privind declasificarea protocoalelor cu SRI, cu 174 de voturi „pentru”, 92 „împotrivă” și patru abțineri.

Cei din opoziție spun totuși că vor contesta legea la CCR deoarece multe persoane condamnate definitiv ar putea beneficia de revizuirea sentințelor, inclusiv condamnări pentru fapte cu violență, omor, crimă organizată sau corupție.

protocoalele sri vor fi desecretizate – condamnații definitiv, sentințe revizuite

Un amendament adoptat de deputaţi în Comisia juridică prevede că, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea.

„Lucrătorii din SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente care pun la dispoziţia Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr. 17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”, prevede un alt amendament.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.
Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz, proiectul fiind adoptat de Senat.

Sursa: digi24.ro

Ultima oră

Comentariul meu

Publică