Ședința CSAT a declanșat noi conflicte între președintele Klaus Iohannis și PSD. Partidul a fost din nou atacat de Iohannis după propunerea ministrului apărării pentru șefia Statului Major General.
”Această propunere făcută de ministrul Apărării nu respectă rigorile legii. În consecință, CSAT nu a aprobat solicitarea ministrului Apărării. O situație foarte neplăcută care arată o dată în plus, dacă ar fi fost nevoie, că PSD nu este capabil să gestionoze problemele mari ale țării”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Nu este singura dată când șeful statului lansează atacuri la PSD și guvernul condus de Viorica Dăncilă.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat pe, 12 noiembrie, că România nu este pregătită pentru preluarea Consiliului Uniunii Europene, în condiţiile în care la Guvern factorii responsabili sunt schimbaţi sau pleacă, iar „lucrurile au luat-o razna”.
„Trebuie să menţionez o mare ingrijorare pe care o am, cu toate că nu vă priveşte direct. E vorba de anul 2019, când România va prelua preşedinţia Consiliului UE, o poziţie extrem de onorantă şi de solicitantă, mai ales pentru Guvern. Părerea mea e că nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Acum câteva săptămâni am spus că vom face faţă rezonabil, numai că între timp lucrurile au luat-o razna, la Guvern nu se mai înţeleg care sunt persoanele responsabile, persoanele care ar trebui să se ocupe de asta demisionează sau sunt demişi. Cred că şi acum, în ultimul moment, necesitatea politică este înlocuirea acestui accident al democraţiei româneşti care este Guvernul Dragnea-Dăncilă. Nu există nicio perspectivă de bună guvernare şi implicare în afacerile europene. Aceste lucruri sunt foarte grave”, a declarat Klaus Iohannis, la şedinţa Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România.
Șeful statului a criticat Guvernul, într-un discurs rostit la Gala Topului Naţional al Firmelor în luna noiembrie, afirmând, printre altele, că lipsa de viziune, de anticipaţie şi de prevedere în planul finanţelor publice este evidentă atunci când prognoza de creştere economică ajunge să fie ratată, când veniturile bugetare se află departe de obiectivele iniţiale şi sunt perpetuate carenţe în colectare, când folosirea fondurilor europene este dezamăgitoare, iar investiţiile publice rămân pe hârtie.