România ocupă primul loc în Europa în clasamentul analfabetismului funcțional. Asta înseamnă că milioane de tineri termină școala fără a avea cunoștințe de bază și fără a putea face deducții logice simple.
Încercaţi să rezolvaţi următoarea problemă: În oferta unui fabricant de garaje, se găsesc diferite modele de bază, care au o ușă și o singură fereastră. George alege acest model. Următoarele ilustraţii prezintă diferite modele de bază văzute din spate. Doar una dintre acestea corespunde modelului ales de George. Întrebarea este: Ce model a ales George?
Pare simplu, nu-i așa? Este un exercițiu de matematică despre spațiu și forme din cadrul testărilor PISA din 2012. Exercițiile precum acesta au pus în dificultate 40% dintre elevii români testați. Un răspuns greşit la o astfel de problemă le sugerează specialiştilor în educație că aceşti copii s-ar putea îndrepta către zona analfabetismului funcţional. Câți dintre noi știm cu adevărat ce înseamnă acest termen?
Liliana Romaniuc, Asociaţia Română de Literaţie: O persoană este în zona anlafabetismului funcțional dacă ea este capabilă să citească foarte bine un text, este capabilă să memoreze multe informații din textul respectiv, de asemenea să le reproducă, dar nu reușește să folosească informațiile respective în viața de zi cu zi. Altfel spus, ceea ce a citit, a învățat sau a auzit nu îi folosește la nimic atâta vreme cât în viața normală, în diferite contexte, nu reușește să folosească informațiile respective.
Marian Staş, expert în politici de educaţie: Hai să dăm un exemplu de analfabetism funcțional mai întâi. Problemă de clasa a șaptea, la fizică, care spune în felul următor: aveți două rigle, puneți muchiile teșite ale celor două rigle astfel încât să formeze un jgheab. Doamna profesoară, ce înseamnă jgheab, ce înseamnă muchie, ce înseamnă teșit? Știu literele, le agreg în cuvântul teșit și acolo mi se stinge lumina pentru că nu cunosc conceptul ca atare, ceea ce nouă ni se pare cât se poate de firesc.
Liliana Romaniuc, Asociaţia Română de Literaţie: Dacă nu reușeste de niciun fel să înțeleagă fenomenele fizice sau lucruri legare de reacții chimice, și nu mă refer la lucruri sofisticate, ci la cele cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi, fie că suntem în bucătărie, fie că ne spălăm pe dinți și folosim pasta de dinți, trebuie să știi să citești și să înțelegi ce srie acolo, să știi ce îți ajută și de ce să te ferești. Obișnuim să spunem că asta înseamnă să funcționezi în societate, să funcționezi tu ca persoană, de asta conceptul se numește alfabetizare funcțională.
Avem cei mai mulţi analfabeţi funcţional din UE
Încă din anul 2000, de când nivelul de alfabetizare funcțională este testat în România, nu am reuşit să ne depăşim condiţia de codaş al Europei. Cu toate că procentele s-au îmbunătăţit, România rămâne pe ultimele trei locuri când vine vorba despre capacitatea elevilor de 15 ani să înţeleagă ceea ce citesc sau să rezolve exerciţii simple de matematică şi ştiinţe. În 2015, 39% dintre elevii de clasa a VIII-a, erau analfabeţi funcţional.
Liliana Romaniuc, Asociaţia Română de Literaţie: Primii care ar trebui să identifice unde se află elevul sunt profesorii și când spun asta mă refer la profesorii de absolut toate disciplinele. Dacă eu, ca profesor, constat că un elev reține bine informația și o reproduce bine, dar dacă l-am scos în contextul structurat teoretic și l-am dus la altă disciplină sau în viața reală și constat că nu știe să folosească informația respectivă, este un prim semnal că are probleme de înțelegere a textului pe care îl citește sau îl primește, a explicațiilor pe care profesorul le oferă elevilor. Lucrul acesta îl putem constata de la o vârstă fragedă, din ciclul primar, imediat după ce au trecut de alfabetizarea de bază care înseamnă recunoașterea literelor, a cuvintelor, citirea cursivă, în momentul în care citește o poveste și nu înțelege ce fac personajele din povestea respectivă sau nu reușește să facă legăturile între diferitele momente din povestea respectivă, iată un alt semnal.
În opinia specialiştilor, principala cauză pentru care s-a ajuns în această situaţie este metoda de învăţare bazată pe memorare şi nu pe înţelegerea conceptelor. Aşadar, schimbarea din temelii a programelor şcolare este soluţia pe care o propun specialiştii în politici de educaţie. Însă, s-ar putea face ceva şi pe termen scurt.
Experţi: Soluţia este schimbarea programei şcolare
Marian Staş – expert în politici de educaţie: Primul pas poate fi în felul următor: în 2019 și 2020 pregătim următorul proiect. 7-8-10 școli din România comută pe arhitectură curiculara. Cu alte cuvinte, începând cu anul școlar 2020/2021, că e școala gimnazială, că e liceu, 7-8 dintre ele, și legea permite asta, trec cu arme și bagaje într-un nou model de proiectare curriculară de secol XXI. Iar ăla cu siguranță va pune presiune și pe ceea ce înseamnă planuri cadru, programe școlare, interacțiunea profesorilor cu elevii etc. Discuția revine la 3 puncti critice: valorile pe care școlile au a le cultivă, curaj, integritate, patriotism gândire critică, 2 modelul curricular care să servească acelor valori și 3 modelul de interacțiune, de resursă umană.
Dacă ne uităm la rezultatele testelor PISA la științe din 2015, unde nivelul cunoştinţelor unui elev este măsurat pe o scală de la 1 la 6, observăm că doar un sfert dintre elevii din România stăpânesc bine această disciplină. Aceștia sunt cei care în viitor ar putea aduce inovaţie în societate. Însă, cea mai mare parte dintre elevi, 75%, sunt încadraţi în primele 2 niveluri de cunoştinţe. Dacă ne comparăm cu Estonia, cap de afiş în testările PISA şi o ţară cu puţin peste un milion de oameni, observăm că 75% dintre elevii din Estonia au cunoștințe științifice mai bune și o mai mare capacitate de inovare.
Cristian Hatu – expert în politici de educaţie: Deci nu că am avea noi ceva în neregulă cu copiii de la noi și nu am putea să avem și noi un procent de 75% de copii foarte buni, deci de nivel 5-6. Nu, dar acest potențial nu este scos la suprafață. Elevii nu sunt stimulați să se pună în mișcare.
Cristian Hatu – expert în politici de educaţie: Alfabetizarea funcțională este considerată ca o condiție importantă pentru a avea o educație de calitate, iar a avea o educație de calitate este foarte important pentru a avea o creștere economică pe termen mediu și lung sustenabilă, adică de peste 5%.
Analfabeţii funcţional nu îşi pot găsi job-uri bune
În 2018, creşterea economică a României a fost puțin peste 4 procente, însă nu sunt favorizate investiţiile. Şi că să poţi face investiţii, spre exemplu, în infrastructură, îţi trebuie oameni capabili.
Cristian Hatu – expert în politici de educaţie: Pe scenariul optimist, dacă ar dispărea analfabetismul funcțional, până în 2030 am avea o creștere economică cumulată de aproape 300%. E un model idealizat, dacă nu se întâmplă nimic în economie, că variabilă creşterii economice depinde exclusiv de calitatea abilităţilor oamenilor care intră pe piața muncii… Nu se umblă la taxe şi impozite, nu se iau măsuri aiurea.
Cristian Hatu – expert în politici de educaţie: Asta în mod normal trebuia să fie o prioritate strategică pentru România. Sunt niște recomandări ale CE în care scăderea analfabetismului funcțional este pe locul 2 între priorități. La noi, a fost lăsată de izbeliște.
Asta deși toate ţările europene, printre care și România, şi-au propus ca până în 2020 să reducă nivelul analfabetismului funcțional sub 15%. În lipsa unei strategii oficiale concrete pentru atingerea acestei ţinte, pentru analfabeții funcționali va fi tot mai dificil să își găsească un job bun. Un studiu al World Economic Forum arată că, în 2022, principalele abilităţi pe care le vor căuta angajatorii vor fi: gândire analitică şi capacitatea de a inova, învăţare continuă şi strategică, creativitate, originalitate şi iniţiativă.
Potrivit specialiștilor în educație, analfabetismul funcțional poate fi identificat și combătut în ciclul primar și liceal, acolo unde sunt puse bazele educației copiilor. Și care primește doar 50% din bugetul educației.