La începutul anului a intrat în vigoare o nouă lege care reglementează plata amenzilor. Dar, legea nu a fost însoțită și de normele de aplicare. Astfel că încasarea amenzilor după 1 ianuarie 2019 sunt practic ilegale, scrie digi24.ro
Legea în cauză , anume 203 din 2018, a fost adoptată în vara anului trecut și este numită „măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale” .
Noutățile legii
Pe lângă faptul că majorează la 15 zile termenul de plată a jumătate din amenda aplicată, față de 48 de ore în trecut, legea conține prevederi importante privind instituirea unui cont unic în care se fac plățile către Trezorerie în contul amenzilor (față de plata la unități ale administrației locale). Legea nouă impune introducerea unui titlul de creanță electronic care preia informațiile din procesul verbal de contravenție (PVC). Pe baza titlului poate fi urmărită la nivel național încasarea amenzilor de la contravenienți.
Legea a intrat în vigoare în luna august a anului trecut, la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar primele 17 articole ale acesteia se aplică de la 1 ianuarie 2019.
Pentru a fi aplicabilă însă legea are nevoie norme de aplicare. „Normele de aplicare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, până la 31 decembrie 2018”, spune legea 203 la articolul 23. Normele ar trebui să lămurească:
forma procesului verbal de contravenție
structura seriei de evidență a procesului verbal de contravenție
informațiile ce sunt parte a „situației PVC” care se trec în titlul de creanță electronică
procedura de prelucrare și transmitere a titlurilor de creanță electronică, inclusiv termenele aferente
modalitățile de plată privind încasarea amenzilor contravenționale
Toate aceste informații lipsesc, fapt confirmat de avocați. Ei trec și în revistă consecințele. „Pot confirma că nu există norme de aplicare”, spune avocatul Adrian Cuculis de la firma de avocatură „Cuculis și Asociații”. Ce înseamnă aceasta? Că aplicarea amenzilor este ilegală? Nu, spune el. „Părerea mea este că nu aplicarea amenzilor în sine este ilegală, ci, din punctul meu de vedere, oamenii nu sunt obligați să plătească amenzile. De fapt încasarea amenzilor este nereglementată și aceasta o face și nelegală, afirmă el.
Astfel, se ridică întrebarea pe ce bază legală folosește Poliția sau alte entități care aplică amenzi contravenționale PVC în formă ce nu apare în niciun act legal? Care sunt modalitățile de plată a amenzilor dacă normele în care acestea sunt prevăzute lipsesc? Cum se poate introduce in sistemul informatic un titlul electronic de creanță dacă conținutul acestuia, prevăzut de norme lipsește?
„Încasarea amenzilor contravenționale se zice că se face prin modalitățile stabilite prin norme. Nu am norme, legea nu ar trebui să fie aplicabilă”, spune avocatul.
Pot fi folosite vechile prevederi? Nu, răspunde Cuculis. „Atât timp cât ai o lege în vigoare înseamnă că vechea lege își încetează efectele , nu înseamnă că normele de aplicare ale legii vechi pot veni să suplinească normele ce trebuiau date pe legea nouă. Aici se și schimba legea, prin introducerea contului unic (de Trezorerie – n.red.)”, afirmă el.
Cuculis spune că este astfel ilegală încasarea sumelor de bani. „Încasarea de-a brambura poate avea drept consecință nulitatea relativă a încasării sumelor respective. Adică cineva se poate supăra și spune „vreau să văd normele de aplicare, unde se duc banii, cum plătesc, etc și încasarea devine ilegală”.
Titlul de creanță electronic poate fi orice amendă contravențională, aplicată de orice organ al statului, cum ar fi și cei de la Autoritatea pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Dacă ai primi o astfel de amendă poate fi nulă de drept. „Nu este o nulitate absolută a amenzii, ci o nulitate a încasării propriu-zise”, explică Cuculis.
El opinează că absența normelor poate fi invocată în instanțele de judecată. ”Mergând pe o chestiune expandată poți încerca în instanță orice, atât timp cât ai un fir logic și rezonabil”, afirmă el.
La mijlocul lunii ianuarie Ministerul Dezvoltării a emis un proiect de norme de aplicare a Legii 203 din 2018 care să fie incluse într-o HG. Este însă neclar dacă proiectul a ajuns spre adoptare la Guvern și, dacă da, de ce nu a fost votat și nu a intrat în vigoare.
Situația este una sensibilă în condițiile în care aceste aspecte ridică semne de întrebare asupra legalității tuturor proceselor verbale de contravenție eliberate de la începutul anului și a plăților făcute, precum și a urmăririi acestor plăți în sistemul național în relația contravenienți – unități financiare ale administrației publice locale – trezoreria statului.