guvernul a adoptat oug-ul pentru modificarea legilor justiției – ce schimbări s-au făcut

OUG pentru modificarea legilor justiției a fost adoptată, marți în ședința de Guvern. Anunțul a fost făcut chiar de către ministrul Justiției, Tudorel Toader, acesta afirmând că propunerile de modificare au venit din partea CSM.

„O primă precizare. Propunerea de modificare ce face obiectul OUG a venit de la CSM, adăugând că majoritatea soluțiilor sunt venite de la CSM. Care e urgența OUG? Pornind de la urmtoarea premisă că adminiterea la INM trebuie anunțată cu 6 luni îaninte de concurs, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru toamna lui 2019, propuneri care se referă în principal la păstrarea condițiilor dinanite modificării legilor justiției, adică admiterea din 2019 să rămână de 2 ani, stagiul să rămână de 1 an, iar repartiția auditorilor de justiție să se facă anul acesta. De ce? Pentru că potrivit modificările la INM durata studiilor va fi de 2 ani spre 4 ani. CSM ne spune că dacă anul acesta s-ar da admiterea la studii de 4 ani cu stagiul de 2 ani s-ar crea un deficit de cadre. În același timp INM trebuie să își ia măsuri să treacă la durata studiilor de 4 ani, sistemul receptând jduecători după 4 ani și nu după 2 ani, ceea ce ar însemna o lipsă de personal între cei doi și patru ani care sunt în prezent”, a declarat ministrul Justiției, după ședința de Guvern.
OUG pentru legile justiției care prevede o serie de modificări, precum numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuțiile șefului Secției de anchetă. Una dintre prevederi arată că șeful Secției de anchetă poate dispune asupra tuturor soluțiilor cu magistrați.
Documentul prevede modificări privind concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, dar și la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sau 317/2004 privind CSM.
OUG pe Legile justiției adoptată marți conține și o modificare care privește numirea în funcție a procurorilor de rang înalt: „Alineatul (1) al art. 54 se modifică: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”, se arată în proiectul obținut de MEDIAFAX.
Până în prezent, șefii de parchete erau numiți cu aviz de la Secția de Procurori a CSM.
Totodată, documentul mai arată că Șeful Secției de anchetare a magistraților poate dispune în cazul soluțiilor cauzelor.
„La articolul 88, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: „(6) Ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”
O altă modificare vizează delegările în funcțiile de conducere ale parchetelor.
– La articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: „Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”.
În prezent, Călin Nistor, adjunctul DNA, este delegat în funcția de șef al Direcției, deoarece Președintele Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea pe această funcție. În prezent, Adina Florea este la Secția de anchetare a magistraților.

guvernul a adoptat oug-ul pentru modificarea legilor justiției – ce schimbări s-au făcut

Ultima oră

Comentariul meu

Publică