Serenela Mureșan și Fabiola Petri, două artiste care adeseori au fost admirate în spectacolele Teatrului Național Radu Stanca din Sibiu, sunt mari iubitoare ale naturii. Acesta este și motivul principal pentru care aleg deja de mai mulți ani să o ocrotească selectând deșeurile înainte de a le arunca. Mai mult, Fabiola chiar a crescut într-o casă în care acest obicei i-a fost transmis de la părinți, iar Serenela a fost încurajată de fiica ei, o adolescentă care pune mare preț pe mediul înconjurător și care își roagă mama, cu fiecare ocazie pe care o are, să protejeze natura.
„Am o fetiță care e foarte preocupată de asta. Îmi spune mereu <<mami, dacă voi nu ați avut grijă de planeta asta pentru noi, o să avem noi de acum înainte>>”, începe Serenela povestea drumului ei către colectarea selectivă. Deși reședința principală o are la Mureș, o zonă în care nu există conceptul de selectare a deșeurilor împământenit în conștiința locuitorilor, atunci când vine la Sibiu, artista respectă cu sfințenie acest obicei. „Eu trăiesc în Tg. Mureș și acolo nu se face asta – și dacă despart gunoaiele, vine mașina de gunoi și le pune pe toate la un loc. Practic nu rezolv nimic. În schimb, aici, la Sibiu, această măsură este implementată deja de ceva ani. Unde stăteam înainte în chirie, proprietarul a cumpărat pubele de acest gen și mi s-au părut foarte eco-friendly, așa că am început să le folosesc, desigur”, spune ea.
Povestea Fabiolei începe chiar din copilărie. Păstrează și acum amintirea pubelelor pe care le avea în casa părintească, un obicei învățat de familia ei peste granițe. „Încă de când eram mică și colectarea selectivă era doar o poveste cu care veneau ai mei din străinătate, aveam acasă o găleată pentru resturile biodegradabile, o plasă cu hârtii și cartoane și un alt recipient pentru restul gunoiului. Așadar, crescând cu asta, nu pot spune că a fost un moment concret care m-a făcut să decid, ci pur și simplu am continuat un obicei căruia, crescând, i-am înțeles semnificația și importanța”, își amintește tânăra în vârstă de 27 de ani.
„Ce înseamnă greu?”
Întrebată ce anume din colectarea selectivă îi dă bătăi de cap, Fabiola a mărturisit că nu consideră că ar fi ceva dificil în asta, ci că e vorba, mai degrabă, de comoditate.
„Ce înseamnă greu? Greu pentru unii e să cari în spate un sac de grâu, să lucrezi în IT. Greutatea diferă de la un om la altul. Iar aici nu vorbim de greutăți, ci de comoditate. Presupun că pentru unii e mai comod să aibă un singur coș de gunoi pentru tot, nefiind nevoiți să mai gândească „asta e plastic, asta e hârtie”. Dar la un moment dat (destul de repede) și acest reflex se schimbă și devine foarte simplu să pui fiecare deșeu în recipientul lui. Eu de exemplu am o găleată pentru gunoi general, una galbenă pentru plastic, un recipient pentru biodegradabile (pe care îl golesc într-un recipient mai mare din curte și îl folosesc ulterior că îngrășământ pentru grădină) și o plasă pentru hârtie și carton (de obicei hârtiile scrise pe o parte le folosesc pe post de ciorne și abia apoi ajung la gunoi)”, spune tânăra.
Nici pentru Serenela nu este complicat. Locuiește la parterul unei case din centrul orașului, iar pubelele se află la doar câțiva pași. „Nu e dificil, pentru mine cel puțin. Pubelele sunt pe hol, eu stau la parter și mă duc și îmi împart gunoaiele în funcție de pubele. Chiar dacă se adună 4-5 sticle, le duc repede și le arunc, plasticul la fel și așa mai departe. Sigur că atunci când stai la etajul 10 și trebuie să faci asta, poate e mai dificil, dar tot nu e imposibil. Totul e să vrei.”
Oameni comozi și insuficient informați
Cele două actrițe spun că problema începe, de fapt, de la producători și nu se rezumă doar la colectarea selectivă, ci și la cei care aruncă gunoiul pe străzi. „De ce este nevoie ca atât de multe produse să fie ambalate în plastic?”, „De ce oamenii nu înțeleg să respecte mediul înconjurător?” – sunt doar o parte din întrebările pe care cele două și le pun. „Cel mai dificil mi se pare că trebuie să cumpăr multe produse lichide ambalate în plastic. Îmi amintesc, în 90, când aveam 13-14 ani, laptele era în sticle. Este și acum în magazine, dar prea puțin. Mi se pare mult mai drăguț, mai sigur să iei laptele în sticlă, nu în carton sau plastic”, spune Serenela Mureșan.
Despre cei care aruncă pe străzi sau la pubele comune Fabiola spune că sunt comozi, chiar insuficient informați, leneși. Mai problematici sunt însă cei care aruncă pe jos.
„Aruncă aiurea pe stradă, în natură, în locurile unde fac picnic sau pe plajă. Mă doare sufletul când văd câte o zonă plină cu gunoi pe munte sau când văd câte o hârtie/pungă/ambalaj în mijlocul drumului și mă întreb atunci care e plăcerea să arunci așa unde îți vine. Sau nu te deranjează (pe tine ca cetățean al unui oraș) când vezi cum tronează mizeria peste tot în jurul tău? Pe mine, da, mă deranjează teribil. De aceea cele mai multe ieșiri în natură se transformă pentru mine în acțiune de ecologizare. Culmea e că nici nu sunt mereu pregătită cu saci pentru a aduna, dar de ce aș avea saci când e plin de pungi/găleți aruncate aiurea, care pot fi utilizate ca recipiente pentru colectarea deșeurilor?!”, se întreabă tânăra.
„Hai să pornim așa: să ne iubim pe noi, ca să mergem înspre natură”
Serenela Mureșan îi îndeamnă pe sibieni la iubire de sine. Dacă ne respectăm pe noi înșine, spune ea, nu putem să nu respectăm și natura. Ca să ne fie nouă bine, trebuie să dăm mediului bunătate, grijă și, deci, separare a deșeurilor, curățenie, mai puține noxe.
„Este vorba despre educație. Oamenii sunt mai responsabili, Sibiul e un oraș curat, eu stau în centru, e adevărat, dar mă și plimb prin restul orașului. Cu toate că există mulți turiști, se face curățenie, dar, repet, totul depinde și de autorități. La fiecare loc unde am stat, s-a cerut să se facă o colectare selectivă, deci pot spune că se respectă la Sibiu acest lucru”, completează ea.
Fabiola Petri se gândește, de asemenea, la acest aspect. Îi încurajează pe oameni să refolosească cât mai multe materiale, să producă mai puțin gunoi, să economisească.
„Dar pe lângă colectarea selectivă încurajez oamenii să gândească de cel puțin două ori înainte de a cumpăra o pungă a cărei viață durează de la magazin până acasă. Încurajez oamenii să producă mai puțin gunoi, să refolosească ce se poate refolosi și mai ales să investească în recipiente durabile. De exemplu, o sticlă de apă din sticlă, aluminiu sau cupru te ajută să nu mai cumperi de fiecare dată sticle de plastic și bonus: poți să o reumpli, economisești bani, protejezi mediul. Există și alte beneficii pentru sănătatea personală, cum ar fi menținerea prospețimii și a purității conținutului (plasticul se descompune ușor, eliberând compuși chimici dăunători pentru mâncarea și băutura pe care le conține și pe care noi le consumăm). În pragul unei revoluții în evoluția speciei umane, aceste practici TREBUIE să devină un obicei, o practică normală în viețile noastre zilnice în Sibiu și peste tot în lume”, este concluzia artistei sibiene.
Detalii despre Serenela Mureșan și Fabiola Petri
Serenela Mureșan s-a născut pe 13 septembrie, 1976. Primul spectacol în care a putut fi văzută la TNRS a fost Faust, de J. W. Goethe, regia Silviu Purcărete, în 2007. În același an a luat premiul pentru cea mai bună interpretare feminină, pentru rolul Breda din spectacolul „Eden”, regia: Cristi Juncu, la Festivalul Teatrelor Studio Interfest din Piteşti. În 2008 a fost nominalizată pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal, pentru același rol, la Festivalul Internaţional de Teatru Atelier din Baia Mare.
Fabiola Petri s-a născut în 16 septembrie, 1993. Primul spectacol la TNRS a fost Godspell, musical realizat după Evanghelia lui Matei, regia Vincent Liotta, în 2013. S-a format la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, pe secția Artele Spectacoluluim între 2012 și 2015, apoi a urmat cursurile masteratului Arta interpretării caracterelor dramatice, între 2015 și 2017.
Articol susținut de SOMA în cadrul campaniei ”Respect pentru culori”