Gheţarii cu mercur din Groenlanda cresc de 15 ori concentraţia substanţei în apă. Cum ne ferim de intoxicaţie, posibilă prin consumul de peşte.
Gheţarii din Groenlanda sunt contaminaţi cu mercur, iar acesta ajunge în oceane o dată cu topirea gheţii.
Nivelul de mercur care se regăseşte în mod normal în natură este de 10 nanograme la un litru. În Groenlanda însă, expediţiile lui Jon Hawkings au descoperit că apa provenită din gheţari avea o concentraţie de 150 de naograme pe litru. Măsurătorile au fost făcute în 2012, în 2015 şi în 2018.
Problema este că gheţarii se topesc în ritm accelerat, iar acest mercur ajunge în apele oceanelor. Un întreg ecosistem este contaminat: mercurul ajunge în peşte, iar Groenlanda este unul dintre principalii furnizori de creveţi, halibut şi cod la nivel mondial.
Cum ne ferim de intoxicaţia cu mercur?
Trebuie să avem grijă la ce mâncăm. Mercurul poate ajunge şi în peşte. Este interzis comerţul cu peşte din zone despre care se ştie că sunt contaminate. Dar despre mercurul care provine din topirea calotei glaciare abia acum încep să se facă studii.
Medicul Radu Ţincu a explicat că mercurul se depune în timp şi că principalele simptome care apar sunt la nivel neurologic: „Forma de mercur care se acumulează la nivelul corpului este metil-mercurul. El se acumulează la nivel creierului. Simptomatologia este una neuro-cognitivă, pornind de la o stare de oboseală, incapacitate de concentrare, afectarea memoriei, afectarea atenţiei, irascibilitate, insomnie, apariţia unor furnicături la nivelul membrelor superioare şi inferioare”.