Deșeurile biodegradabile sunt deșeurile organice pe care le generăm zilnic și care pot fi transformate prin descompunere, în îngrășământ natural (compost). Acestea sunt colectate de sibieni în pubela maro și pot fi reciclate cu ușurință. Am vorbit cu reprezentanți ai asociațiilor de proprietari din oraș și cu locuitori despre colectarea deșeurilor biodegradabile, dar și despre cele mai frecvente probleme întâmpinate de aceștia în procesul de colectare selectivă.
La aproape cinci ani de la introducerea colectării separate a gunoaielor în Sibiu, există încă oameni care nu știu că deșeurile biodegradabile se colectează separat. În anumite zone de blocuri gradul de conformare tinde spre zero.
Ioan Bereș, președintele Federației Asociației de Proprietari din Sibiu spune că, în principiu, colectarea selectivă a deșeurilor biodegradabile se realizează corect și că, până la urmă, totul depinde de implicarea oamenilor.
Implicarea comunitară este cea care contează cel mai mult. Unde lumea este serioasă și a înțeles care este principiul, lucrurile merg foarte bine. În general, noi suntem mulțumiți de modul în care stăm la acest capitol, dar cu siguranță, totul depinde de oameni și de modul în care ei aleg să trateze această problemă. În ceea ce privește problemele administrative, putem spune că nu am avut până acum. De fiecare dată când am solicitat, am primit pubele de la operator”, explică acesta.
Nicolae Bâșoiu, reprezentant al Asociației de proprietari Nr. 3 din cartierul Vasile Aaron, spune însă că oamenii încă mai greșesc neintenționat și că procesul de colectare selectivă devine destul de dificil din cauza faptului că deșeurile sunt amestecate unele cu altele.
„La plastic și la hârtie observăm că oamenii respectă în principal regulile de colectare separată. La biodegradabile sunt unele probleme, într-adevăr. Sunt copii care mai aruncă deșeuri care nu corespund acestei categorii sau chiar oameni mari care nu cunosc încă regulile. Mai avem de învățat, dar avem speranța că oamenii vor da dovadă de implicare și seriozitate”, povestește acesta.
Am mers în două din cartierele Sibiului pentru a vedea modul în care oamenii selectează deșeurile biodegradabile. În Turnișor, la locul special amenajat pentru deșeuri, de pe strada Aleea Iasomiei, am observat că în pubela maro nu erau doar deșeuri biodegradabile, ci și plastic și hârtie. Aici am găsit-o pe Iuliana, locuitoare a cartierului, care tocmai dusese la pubela maro gunoiul biodegradabil.
„După cum se vede, unii oameni respectă regulile, alții nu. Eu colectez selectiv și am înțeles cât de importantă este implicarea, atât pentru mediul în care trăim, cât și pentru sănătatea noastră. Mi-aș dori ca oamenii să înțeleagă și să se documenteze mai bine cu privire la acest subiect, doar așa putem evolua în această privință și putem crea un mediu nepoluat, sănătos și curat”, ne-a explicat aceasta.
În Vasile Aaron, pe strada Negoveanu, la locul de colectare al deșeurilor, am găsit ceva mai multă ordine față de la cel din Turnișor. Magda, locuitoare a cartierului, ne-a povestit despre modul în care se desfășoară colectarea aici.
„Cred că situația este una îmbucurătoare. Observ că lumea înțelege nevoia de a trăi într-un mediu nepoluat și contribuie la crearea acestuia. Cu puțin efort, atenție și implicare, sunt sigură că putem face lucrurile din ce în ce mai bine. Cert este că doar implicarea și efortul susținut din partea comunității vor aduce rezultate bune pe mai departe”, povestește aceasta.
În cartierul Ștrand am întâlnit și o doamnă care ne spune de la bun început că nu colectează așa cum i se cere și nici nu intenționează. ”Nu fac asta pentru că nu am loc. Ar trebui să am coș de gunoi pentru biodegradabil, cum spuneți dvs., unul pentru de toate, apoi unul pentru plastic, hârtie, sticlă și ce mai e. Să-mi arate mie cineva unde încap toate astea într-o bucătărie de apartament?! Să colecteze cei de la case, că au curte, au unde să le țină. Eu nu am.”, spune sibianca nemulțumită.
Reprezentanții companiei SOMA SRL spun că cifrele arată o ușoară creștere a cantităților de deșeuri biodegradabile colectate din Sibiu. Dacă în 2019 se strângeau 5.700 tone de deșeuri biodegradabile, în 2020 cantitatea a crescut la 7.480 de tone și trendul pare să se păstreze întrucât în primele șase luni ale anului 2021 s-au colectat 3.420 de tone.
“Pe baza datelor strânse, observăm o creștere în ultimii ani a cantităților colectate de deșeuri biodegradabile, ceea ce înseamnă că sibienii colectează cu atenție mai mare decât în trecut. Avem un trend încurajator, mai ales în zonele de case. Problemele majore sunt în zonele de blocuri, unde procentul de colectare a deșeurilor bio e mult mai scăzut, chiar inexistent pe alocuri.
O problemă gravă rămâne compromiterea deșeurilor bio cu alte tipuri de deșeuri (ambalaje diverse, sticlă, folie, pietre, chiar plastic și metal), care nu pot fi compostate și rămân blocate pe site. Acestea sunt considerate refuz tehnologic și reprezintă aproximativ 15% din totalul deșeurilor bio procesate (1163 tone refuz de ciur în 2020). Deșeurile care compromit cel mai mult procesarea biodegradabilului sunt plasticul, folia și sticla. Cioburile și bucățile mici de plastic (microplastic) afectează calitatea compostului”, explică reprezentanții SOMA.
Pentru a crește gradul de colectare separată, reprezentanții SOMA le reamintesc sibienilor ce pot și ce nu pot arunca în containerele pentru biodegradabil.
”Încurajăm sibienii să arunce în pubela maro doar resturile care pot fi transformate în compost: coji și resturi de legume și fructe, coji de ouă, zaț de cafea, pliculețe de ceai, frunze uscate, resturile de iarbă tăiată din curți, crengi tăiate la dimensiuni mici care încap în pubelă, etc. Anumite alimente compromit realizarea compostului, îngreunează procesul de descompunere și împiedică oxigenul să își facă treaba. Din aceste motive nu aruncăm în pubela maro resturi de carne, pește, oase, resturi alimentare cu ulei, lactate, ouă întregi, lemn tratat chimic, șervețele sau hârtie cu resturi chimice”, au completat reprezentanții companiei SOMA.
Reamintim că în pubela maro se pot arunca deșeuri precum:
- Resturi de fructe și legume proaspete sau gătite
- Resturi de orez, paste, fasole și cereale
- Coji de ouă și coji de nucă
- Zaț de cafea/resturi de ceai (inclusiv pliculețe)
- Resturi de pâine, cereale și produse de patiserie proaspete, învechite sau mucegăite
- Păr și blană
- Haine din fibre 100% naturale (lână, bumbac sau mătase) mărunțite
- Rumeguș, bucăți de lemn mărunțit (dar netratat chimic, nevopsit)
- Cenușa de la sobe (dacă se arde doar lemn)
- Frunze, iarbă, crengi și flori, fân și paie (care să încapă în pubela maro)
- Ziare, hârtie și carton, doar dacă sunt umede și murdare (hârtia și cartonul curate se vor colecta în recipientele de culoare albastră)
În aceste pubele NU se colectează următoarele, acestea urmând să fie aruncate în pubela neagră, destinată deșeurilor reziduale:
- Resturi de carne și pește
- Oase
- Resturi alimentare cu ulei
- Ouă întregi (doar coaja ouălor intră la fracția de biodegradabil)
- Resturi de produse lactate (brânză, cașcaval, unt etc)
- Lemn tratat chimic
- Șervețele sau hârtie cu resturi chimice
- Scutece de unică folosință
Din pacate pana nu se va face acces cu cheie la publelele de la blocuri nu se va putea face nimic serios pentru problema biodegradabilelor. La noi este o adevarata Mecca pentru cei de la case care vin si din cartierul vecin cu masinile pline si arunca in orice container e mai apropiat orice deseuri au. Daca ar fi restrans accesul doar la locatari altfel am putea sa controlam ce si cine arunca.