O contestație „foarte dură” a fost depusă pe A1 Sibiu-Pitești, secțiunea 3, susține Asociația Pro Infrastructură, potrivit căreia, practic, „ni se arată de ce nu vom circula pe toată autostrada Sibiu-Pitești mai devreme de 10 ani”.
Asociația Pro Infrastructură anunță că WeBuild (Astaldi) a depus o contestație „foarte dură” pe A1 Sibiu-Pitești Secțiunea 3.
„Asocierea WeBuild-Tancrad a depus la CNSC o contestație de 141 de pagini prin care critică vehement documentația tehnică pusă la dispoziție de CNAIR și cere suspendarea licitației și măsuri de remediere. Practic, ni se arată de ce nu vom circula pe toată autostrada Sibiu-Pitești mai devreme de 10 ani. Ce reclamă constructorii? <Profesionalismul> comisiei de evaluare care dă răspunsuri la cererile de clarificări în bătaie de joc, pline de truisme și contradicții care mai mult creează confuzie în loc să lămurească problema. Sau faptul că <documentația> oferită de CNAIR are un foraj cu coordonatele unui lac aflat la 30 km distanță față de traseu. Ori că un studiu geotehnic are doar… coperta! Sau că la Tunelul Poiana, lung de 1,7 km, studiul de fezabilitate din 2008 are doar două foraje, în capete, la o adâncime de 18 metri când autostrada străbate muntele la sub 100 metri, iar normativul cere 9 foraje, minim”, scriu cei din Asociație.
Asociația Pro Infrastructură susține că i-ar trebui câteva pagini doar să spicuiască cele mai aberante răspunsuri date de CNAIR și cele mai grave abateri de la normative și lipsuri ale studiilor de teren pe care antreprenorii sunt nevoiți să își fundamenteze o ofertă solidă care să fie și pusă în operă, în realitate, nu doar pe hârtie.
„Rezultatul final? Constructorii serioși ridică prețurile ca să își acopere riscurile pe care CNAIR le transferă către ei sau pur și simplu renunță, afectând serios concurența sănătoasă, așa cum s-a întâmplat pe lotul vecin, A1 Sibiu-Pitești Secțiunea 2, unde doar turcii de la Mapa-Cengiz au depus o ofertă finală, ceilalți 5 antreprenori pre-calificați fiind alungați de lacunele documentației și riscurile tehnice și financiare. Iar cine câștigă contractul, într-un final, își asumă aceste riscuri și de multe ori apar situații neprevăzute în teren care blochează execuția sau chiar duc la reziliere și amână inaugurarea cu ani întregi, adunând costuri suplimentare și celebrele claim-uri (revendicări) de sute de milioane de euro”, arată Asociația Pro Infrastructură.