A 19-a ediție a celui mai consultat clasament internațional al universităților din lume, QS World University Rankings, publicat miercuri, cuprinde 13 universități românești, cu două mai multe decât anul trecut.
Potrivit unui comunicat al QS Quacquarelli Symonds, analiști globali în domeniul învățământului superior, din totalul instituțiilor clasate în România, 10 rămân stabile și doar una scade, în timp ce două sunt listate pentru prima dată, relatează Agerpres.
În acest an, toate universitățile românești se află sub Top-1000, inclusiv Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai, care sunt cele mai bine clasate universități din țară. Acestea se plasează în intervalul 1001-1200.
România înregistrează scăderi la majoritatea indicatorilor QS. Cu toate acestea, înregistrează progrese în ceea ce privește renumele angajatorului, 7 dintre universități îmbunătățindu-și scorurile la acest indicator. În ciuda acestui fapt, niciuna dintre universitățile românești nu intră în Top-600 mondial pentru acest indicator.
Universitatea Babeș-Bolyai este cea mai bine cotată universitate din țară atât de angajatori, cât și de cadrele universitare, conform sondajelor QS.
„Universitatea <Ștefan cel Mare> din Suceava are cel mai mare număr de studenți internaționali din România. Obține cel mai mare scor al locației în oricare dintre indicatorii QS, situându-se pe locul 374 în lume” se arată în comunicat.
În ceea ce privește cercetarea, România prezintă o prevalență în domeniul ingineriei și tehnologiei, care reprezintă 32% din producția sa de cercetare între 2016 și 2021. În cadrul acestui domeniu, accentul a fost pus pe ingineria petrolieră.
„Această ediție a QS World University Rankings relevă faptul că universitățile românești nu au reușit să continue să progreseze așa cum au făcut-o în clasamentele anterioare. Cu toate acestea, perspectiva este departe de a fi sumbră și este mai degrabă una de stabilitate generală decât de declin sever”, a declarat Ben Sowter, vicepreședinte senior al QS.
„Egalitatea în educație a fost o provocare pe termen lung pentru România, multe persoane din comunitățile rurale luptând pentru a avea acces la educație de calitate. La aceasta se adaugă faptul că multe obstacole educaționale încep mai devreme pentru elevi. Într-adevăr, ratele de alfabetizare în rândul elevilor de liceu, în ciuda creșterii pe parcursul mai multor ani, rămân comparativ scăzute”, a adăugat acesta.