O taxă pe pesticide pentru a descuraja utilizarea lor și a ”debloca” Uniunea Europeană de dependența de substanțe chimice – acesta este propunerea organizației Foodwatch, angajată într-o serie de campanii pe probleme agroalimentare și de sănătate.
Propunerea vine la o săptămână după publicarea proiectului de Directivă pentru utilizarea durabilă a pesticidelor lansat de Comisia Europeană, cu scopul de a le reduce cu 50% până în 2030. Un plan care, însă, ar fi inadecvat, fără măsuri mai stricte, după opinia ONG-ului Foofwatch, relatează dcnews.ro
Strategia Foodwatch
Ideea taxei este doar unul dintre numeroasele instrumente conținute într-un dosar mare, în care Foodwatch a dezvoltat o strategie concretă, pentru fiecare cultură, care vizează eliminarea substanțelor chimice din sistemului agricol european până în 2035.
”Sistemul agricol al Uniunii Europene este dependent de pesticide”, scrie organizația, clarificând ”Termenul derivă dintr-o afecțiune neurologică numită „sindrom blocat”, care se referă la o paralizie fizică: pacientul rămâne conștient și funcțiile cognitive sunt de obicei intacte, dar nu are nici un control asupra propriul său corp”.
Potrivit experților implicați, există o analogie surprinzătoare între această stare psiho-fizică și agricultura ”modernă”, bazată pe îngrășăminte și pesticide industriale.
”Agricultura europeană este paralizată în capcana pesticidelor”, a spus Matthias Wolfschmidt, director strategic al Foodwatch International, definind dependența Europei drept ”o boală gravă care a blocat complet sistemul nostru agricol”.
Prin urmare, este esențial să se ia decizii politice, de la o taxă pe pesticide bazată pe toxicitate, până la stimulente financiare pentru a face producția de alimente mai sustenabilă.
Unele măsuri propuse de UE sunt ineficiente
În ceea ce privește măsurile propuse în proiectul Directivei UE, organizația critică în mod deosebit indicatorul de măsurare a reducerii efective a produselor chimice.
Obiectivele UE nu ar fi realiste pentru că întregul sistem socio-economic ar obliga fermele să utilizeze pesticide, sub ”influența politică a corporațiilor și a grupurilor de interese” care ar împiedica orice progres.
De aici și necesitatea adoptării unor măsuri radicale, care afectează întregul sector plecând de la o viziune diferită. Punctul de plecare este o critică necalificată a pesticidelor definite ca fiind ”cea mai puțin eficientă metodă de combatere a paraziților, buruienilor și bolilor, deoarece fără măsuri preventive paraziții reapar foarte frecvent”.
Propunerile Foodwatch
Foodwatch identifică, așadar, alte instrumente ”neletale”, precum controlul biologic, soiurile rezistente și bunele practici, cum ar fi rotația culturilor. Potențialul de reducere a pesticidelor ar fi și mai mare atunci când soiurile robuste sunt plantate în culturi ”mozaice” sau mixte.
De exemplu, este citat cazul unuia dintre cei mai mari producători de vin organic din Elveția, care și-a transformat 65% din podgoria sa în soiuri rezistente la ciuperci, plantându-le după o schemă specifică pentru a evita o mare conectivitate genetică.
Pe plan tehnologic sunt promovate însă plivitul manual, dronele și utilizarea panourilor solare. În timp ce roboții de plivire și agricultura verticală, deși pot fi foarte eficiente, necesită în prezent investiții semnificative și riscă să crească decalajul economic dintre companii.
Pe lângă o taxă pe pesticide, dosarul propune și o alocare diferită a subvențiilor UE pentru agricultură, cu fonduri specifice pentru stoparea utilizării pesticidelor, pentru a stimula companiile în tranziție.
Un alt punct central este o reformă a proceselor de autorizare a pesticidelor, care, potrivit Foodwatch, sunt în prezent prea slabe și permit acceptarea aproape a tuturor cererilor.
Dosarul propune, de asemenea, o alocare diferită a subvențiilor UE pentru agricultură, cu fonduri specifice pentru stoparea utilizării pesticidelor, pentru a stimula companiile în tranziție.
Egiptul a cumpărat 240.000 de tone de grâu românesc, la cel mai mic preţ din licitaţie
Autoritatea Generală pentru Aprovizionarea cu Produse de Bază (GASC), cumpărătorul de stat egiptean de cereale, a cumpărat 815.000 de tone de grâu, printre care 240.000 de tone din România, în cadrul unei licitaţii, marcând cea mai mare achiziţie unică din ultimii ani.
Achiziţia a cuprins 350.000 de tone de grâu francez, 240.000 de tone de grâu românesc, 175.000 de tone de grâu rusesc şi 50.000 de tone de grâu bulgăresc, a precizat GASC, citat de nasdaq.com. Cantitatea va fi livrată în lunile august, septembrie şi octombrie 2022.
Cea mai mică ofertă de cost şi transport a fost pentru grâul românesc, la 429,90 dolari pe tonă, au declarat comercianţii, o scădere de 10% faţă de cea mai mică ofertă achiziţionată la ultima licitaţie a GASC din iunie, dar totuşi o creştere de 58% faţă de o achiziţie din România făcută în jurul aceleiaşi perioade a anului trecut. Citește întreaga știre AICI.