În contextul războiului din Europa, cursa pentru găsirea următorului șef al NATO este deschisă. Pe lista posibililor candidați se află și președintele României, Klaus Iohannis.
Jens Stoltenberg a fost o mână fermă în timp ce capitalele occidentale s-au grăbit să ajute Ucraina să respingă trupele invadatoare rusești.
Dar, pe măsură ce mandatul său expiră în septembrie 2023, speculațiile cresc cu privire la cine i-ar putea urma.
Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de est? Războiul Moscovei complică foarte mult decizia, care necesită un consens între liderii celor 30 de țări membre NATO.
Următorul secretar general trebuie să joace un exercițiu de echilibru dificil pentru a încuraja capitalele să continue să furnizeze arme Ucrainei și să consolideze apărarea proprie a NATO – totul în timp ce rămâne oficial în afara conflictului. Puțini sunt cei care trec testul pentru acest rol extrem de sensibil.
O prelungire a mandatului lui Stoltenberg este cea mai vehiculată opțiune
Un purtător de cuvânt al lui Čaputová a declarat că aceasta este concentrată pe slujba sa actuală, dar a precizat că posibilitatea ca o slovacă să fie vehiculată pentru postul din NATO este „o reflectare puternică a deciziilor noastre externe și de securitate”.
O altă figură posibil în cursă este Klaus Iohannis, președintele României. Dar el ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei și opoziție din partea celor care ar prefera un candidat de sex feminin.
Unele capitale occidentale nu ar susține astfel de candidați în acest moment, considerând că estul alianței – și în special statele baltice – are înclinații prea războinice.
Însăși Kallas din Estonia a minimizat așteptările, declarând presei locale în noiembrie că „probabilitatea ca o astfel de ofertă să fie făcută” este „extrem de scăzută”.