O scrisoare veche de 500 de ani, păstrată la Muzeul de Istorie din Sibiu, poate ascunde noi informații despre Vlad Țepeș. Doi cercetători israelieni speră să afle mai multe despre domnitorul care a alimentat fanteziile multor scriitori.
Din această mică bucată de hârtie, ei speră să extragă material genetic pentru a stabili un portret molecular al „împăratului Vlad”, relatează Adevărul.
„Scrisoarea misterioasă” este o epistolă concepută de Vlad Țepeș în 1475 către sibieni, prin care îi anunță că se va stabili în orașul lor.
Ce date moleculare ar putea ascunde scrisoare
Cercetătorii caută, printr-o tehnică de ultimă generație, date moleculare, proteine legate de foamete, stres și boli precum sifilis și variola, proteine alimentare din alimente sau vin, dar și urme ale unor dăunători precum șobolanii și muștele, probe care s-ar fi putut păstrat în hârtia atinsă de domnitorul muntean vreme de 547 de ani.
„Când biomoleculele istorice sunt găsite, începem să le analizăm. Aceste molecule sunt mai stabile decât ADN-ul și oferă mai multe informații despre condițiile de mediu, sănătate, stilul de viață, nutriția persoanei istorice căreia i-au aparținut moleculele istorice”, spune Gleb Zilberstein, care, alături de soția sa Svetlana, speră să ofere un tablou cât mai apropiat de realitate a celui mai sângeros domnitor european.
Încercarea de a-l analiza din punct de vedere molecular pe Vlad Țepeș vine exact la 126 de ani de la apariția celebrului roman al lui Bram Stoker despre vampiri. „Dracula” este titlul unui roman scris în anul 1897 de autorul irlandez. Personajul principal al romanului este contele Dracula (Graf Dracula), devenit unul dintre cei mai renumiți vampiri din literatură.
Perechea formată din Gleb și Svetlana Zilberstein, supranumită „detectivi ai proteinelor” – deși ei își spun „chimiștii istorici”, își poate construi o imagine nu numai asupra machiajului fizic al lordului războinic valah, care a devenit cunoscut sub numele de Vlad Țepeș, dar și asupra condițiilor de mediu în care trăia. Cercetorii așeaptă să găsească, printre altele, date despre sănătatea lui Țepeș, ce a mâncat înainte să scrie scrisoarea și cum era atmosfera în jurul lui.
Soții Zilberstein s-au născut în Kazahstan și în ultimii 26 de ani au trăit și au lucrat din Tel Aviv, Israel. Împreună cu profesorul Pier Giorgio Righetti de la Universitatea Politehnică din Milano, au dezvoltat analiza biochimică folosită pentru extragerea proteinelor din articolele atinse sau purtate de oamenii care au murit de mult timp. Primul lor experiment a fost pe manuscrisul original al cărții „Maestrul și Margareta” al scriitorului Mihail Bulgakov.
„Am găsit urme de morfină și proteine care arătau o patologie renală în paginile manuscrisului, dovedind că l-a scris în timp ce se afla sub influența medicamentelor pe care le folosea pentru a calma durerea acută la rinichi”, a precizat, pentru theguardian.com, Gleb Zilberstein.
40.000 de „victime”
Se spune că Vlad a ucis peste 40.000 de oameni în timpul domniei sale. Legătura cu mitul vampirului a fost creată mai târziu, în secolul al XIX-lea.
Decurgând din actele sale de barbarie și violență, din cauza poreclei sale și, mai ales, din cauza romanului lui Bram Stoker, Vlad a fost transformat treptat în Dracula.
Cu toate acestea, legăturile dintre cele două figuri se termină aici.
Contele Vlad Țepeș a murit în 1476, asasinat de turci. Capul i-a fost chiar pus la capătul unui țăruș, pentru a risipi orice teamă de prezență paranormală. Cât despre Dracula, acesta a fascinat mereu și se află în centrul nenumăratelor lucrări de tot felul.
Povestea lui Vlad Țepes a fost spusă chiar de Hollywood nu cu mult timp în urmă în Dracula Untold (2014) cu Luke Evans, în rolul celebrului conte.