Doi medici din Sibiu, George Mărginean și Carina Ziegler, împărtășesc o pasiune pentru broaștele țestoase și, de câțiva ani, se dedică reabilitării și reintroducerii în habitatul natural a sute de exemplare. Cei doi specialiști se numără printre puținii din România care se ocupă cu îngrijirea celor trei specii autohtone de broaște țestoase din țara noastrpă. În viitorul apropiat, ei intenționează să deschidă singurul centru din țară dedicatacestei cauze.
George Mărginean, este chirurg plastician și este pasionat de broaște țestoase de peste două decenii. Undeva la începutul anilor 2000, a primit o țestoasă exotică, pe vremea când informațiile despre reptile erau rare. După ce și-a convins părinții să-i cumpere o carte despre țestoase, și-a făcut un nume printre pescarii din zonă, care i-au adus țestoase autohtone capturate din natură.
Copleșit de numărul mare și fără acces la cunoștințele necesare, a găsit ajutor pe un forum și a intrat în contact cu herpetologul Tibor Sos de la Milvus. Acesta l-a ajutat să elibereze primele țestoase în mediul lor natural. De atunci, George amenajează habitate pentru a îngriji speciile de țestoase autohtone.
„Au început să vină tot mai multe țestoase. Cumva a început lumea să mă găsească pe mine și să îmi indice cazurile, așa că a fost nevoie să mă dezvolt și să devină o treabă mai serioasă. Am început să construiesc țarcuri, habitate destinate strict reabilitării și nu unei plăceri personale. Nu erau gândite ca animale de casă, erau considerate în continuare ca animale sălbatice care trebuiau să ajungă înapoi în natură. Problema era că nu găseam medici veterinari care să aibă cunoștințe despre țestoase, nu existau medici veterinari cu astfel de cunoștințe despre animale exotice. Și acum sunt o raritate și nu numai la noi”, spune medicul.
În 2018, George a cerut ajutorul medicului veterinar Carina Ziegler, specialistă în animale exotice, pentru o problemă cu o țestoasă. De atunci, tratamentul țestoaselor a devenit profesionist și eficient, cu o rată de reabilitare de peste 95%. George și Carina eliberează anual în habitatul natural aproximativ 150 de țestoase tratate și resălbăticite.
„Pe an avem un rulaj mare de țestoase și reintroducem în natură în jur de 100-150 de țestoase care provin din sălbăticie, fie braconate, fie recuperate de către noi din traficul ilegal, fie de autorități, fie cedate amiabil de către oameni. O parte sunt traumatizate în accidente rutiere, accidente la pescuit, au tot felul de fracturi, plăgi, infecții, tot felul de paraziți”, a mai spus George.
În efortul de a proteja țestoasele, autoritățile joacă un rol esențial. Și lipsa lor, cu atât mai mult
Problema principală sunt țestoasele captive, braconate și vândute online. Mulți proprietari se plictisesc de ele sau observă că se îmbolnăvesc și le abandonează. George și Carina încearcă să le recupereze. De obicei, proprietarii înțeleg că țestoasele sunt protejate și le cedează, dar uneori le ascund, necesitând intervenția autorităților. Cei doi spun că la început colaborarea cu autoritățile a fost dificilă.
„Problema cea mai mare este la cele care provin din captivitate, care au fost braconate și ținute în niște condiții improprii și care au fost apoi puse pe internet spre vânzare, ori că s-au săturat de ele, ori că proprietarul vede că nu se simt extraordinar de bine. Noi de foarte multe ori le găsim. Într-adevăr, nu putem să le căutăm în fiecare casă, în fiecare zi, că și asta este o muncă de convingere în primul rând și de căutare. Ei înțeleg de obicei că sunt niște țestoase provenite din natură, că sunt protejate de lege. Mulți le cedează de bunăvoie, dar în cazul altora e mai complicat. Vor să-și scoată banii, încearcă să le facă dispărute, în momentul acela, din păcate, se termină cu amiabilitatea și trebuie să contactăm autoritățile”, spune Carina.
„Garda de Mediu, Poliția nu aveau deloc training pe partea asta, poate doar în parcurile naturale. Au fost ani de zile de muncă de convingere, de perseverat, de insistat cu legea în față. Cred că mai mult ca să scape de mine au rezolvat cazurile, dar ulterior colaborarea a devenit foarte bună în multe județe. În continuare avem probleme în anumite părți ale țării unde autoritățile sunt complet refractare în a interveni în astfel de cazuri și le tratează cu o lejeritate halucinantă. În alte zone se mișcă repede, se recuperează animalele, își dau interesul”, a detaliat George.
George a transformat curtea casei într-o veritabilă rezervație naturală
În curtea părinților lui George, există o mică „rezervație naturală”, unde 25 de țestoase din cele trei specii autohtone din România au locuri bine construite și atent supravegheate: Testudo graeca-Țestoasa de uscat dobrogeană, Testudo hermanni-Țestoasa de uscat bănățeană și Emys orbicularis-Țestoasa de baltă europeană. Totuși, o amenințare îngrijorătoare este prezența broaștelor țestoase exotice, o specie invazivă care pune în pericol speciile autohtone.
„Din păcate, fauna noastră s-a îmbogățit și cu specii exotice eliberate greșit, specii invazive care intră în conflict cu cele autohtone. În alte țări, acestea le-au decimat complet pe cele autohtone; sperăm să nu se întâmple același lucru și la noi. Pe cele exotice le eliberează adesea în parcuri. Lumea e atât de comodă încât nu are decența să depună efortul până la cel mai apropiat râu. Dar ăsta este un avantaj. În primul parc, în prima fântână arteziană, prima baltă dintr-un parc urban, e un loc bun. Se debarasează de ele. E ilegal, e o faptă penală prevăzută în OUG 57/2007 pentru cine interesează textul de lege, dar nu îi interesează pe mulți și ele ajung oricum abandonate”, a mai spus medicul.
Pentru a recrea habitatul natural în curtea părinților, George a replantat spațiile verzi cu plante hrănitoare din flora autohtonă. A adunat plante de pe câmpuri, adăugând anual noi specii. Acum, curtea conține păpădie, trifoi alb și roșu, lucernă, coada șoricelului, ochiul boului, mușețel, mentă și lavandă. Plantele medicinale, precum menta și lavanda, ajută țestoasele la deparazitare naturală.
Pentru a asigura o desfășurare în condiții de maximă siguranță, habitatele sunt separat delimitate și atent monitorizate, astfel încât procesul de reabilitare să se desfășoare cât mai corect posibil. Fiecare țarc este echipat cu acoperișuri care imită cât mai fidel mediul natural, iar bălțile sunt supravegheate continuu prin intermediul camerelor video, pentru a permite o monitorizare neîntreruptă.
„Avem mai multe habitate. Aici, în curte avem Țestoasa bănățeană, și majoritatea sunt adulte. Sunt unele exemplare dintre ele destul de bătrâne. Avem unul sau două exemplare care au cu siguranță peste 40-50 de ani. Ele o să fie redate înapoi naturii. Dincolo este o baltă unde avem mai multe exemplare adulte de Broască-țestoasă europeană de baltă, care au ajuns în bazin după tratamente efectuate. Sunt câteva etape. După ce am avut contact tot mai mult, începe perioada în care începem să le resălbăticim, să nu mai fie obișnuite și să nu mai confunde omul cu mâncarea. Vrem să fie cât mai speriate de om, iar unde le eliberăm, să fie cât mai puțin contact și ele să dispară când văd omul și să nu mai fie braconate. O problemă foarte mare este și cu pescarii în anumite zone. Probabil din cauza habitatului tot mai sărac în mâncare, ele vin uneori și la momeala de pește, iar mulți dintre pescari le recuperează, și le duc ba la un restaurant, ba le țin ei acasă, ba le dau unui prieten”, a mai explicat medicul veterinar.
La începutul lunii iunie, nouă țestoase vor fi eliberate în Dobrogea
Fiecare țestoasă este eliberată în habitatul său natural, astfel încât în următoarele săptămâni, 9 exemplare reabilitate se vor întoarce pe câmpurile din Dobrogea.
„Noi le luăm și le ducem în zona din care provin, încercăm să găsim bălți unde sunt și alte țestoase cât mai sălbatice, cu cât mai multă vegetație, cu cât mai puțini pescari, cu posibilitatea de a migra și în alte zone care să nu fie circulate nici de oameni, nici de mașini. Din păcate, acum locurile sunt foarte limitate și nu vrem să suprapopulăm anumite bălți și atunci e și o muncă de căutare a locului perfect(…)Săptămâna viitoare avem programată o excursie în Dobrogea, în Munții Măcin cu Țestoasaele de uscat dobrogene. Avem un grup de nouă țestoase care trebuie eliberate și căutăm o locație bună.”, a mai spus Carina.
Cu toate acestea, cei doi specialiști menționează că există și în apropierea Sibiului locații unde țestoasele pot supraviețui.
„Nu aș vrea să zic locațiile exacte că dau idei, dar există locuri inclusiv în oraș și în apropierea Sibiului. În zona urbană mai puțin, probabil populațiile sunt în scădere, nu prea le-am mai văzut, dar avem și ar trebui să încercăm să le îngrijim și să le protejăm pentru că sunt o valoare locală”, a adăugat George.
Cazurile grave sunt tratate într-o locație diferită, sub supraveghere permanentă
Situațiile cele mai grave sau cazurile care necesită tratament medicametos, sunt gestionate într-un alt spațiu, într-un apartament unde fiecare colțișor este amenajat pentru a asigura tratamentul corect și în condiții optime.
„Ele stau în carantină sub tratamente medicale, sunt împărțite tot așa în funcție de regimurile din care provin, fiecare cu habitatul lor specific. Fiecare are bec de căldură, lampă UVB deoarece interacțiunea trebuie să fie chiar zilnică. Trebuie să le ținem sub observație. În momentul în care am scăpat de acea problemă, următoarea etapă este să le aducem aici, în funcție de individ. Dacă este juvenil vine într-un habitat construit special pentru juvenili, dacă este adult, este adus în zona adulților. Vrem să vedem dacă se descurcă singure în natură, să își poată procura singure hrana, că înoată bine în condițiile date, că interacționează cât mai puțin cu omul iar după aceea o să fie eliberate”, a mai explicat medicul veterinar.
Unul dintre cele mai grave cazuri a provenit dintr-un accident rutier, în urma căruia o țestoasă acvatică a fost grav rănită. După ce medicul veterinar a reușit să repare carapacea fracturată, a constatat că membrele posterioare ale broscuței nu mai funcționau corect. Soluția în acest caz a fost atașarea pe partea dorsală a unui mecanism cu roți, pentru a facilita recuperarea.
„A venit de la un accident rutier. După ce am făcut osteosinteza, care a mers destul de bine, pe carapace, am observat că nu își mai mișcă membrele posterioare. Ea are sensibilitate la membrele posterioare, le mișcă, dar nu vrea să le folosească și atunci, ce am făcut pentru un pic de fizioterapie, i-am pus niște rotițe. Încercăm să o stimulăm așa mai departe, să înceapă încet, încet să folosească și membrele din spate. Musculatura este destul de puțină la membrele posterioare, dar începe să le miște tot mai frecvent. Sperăm să își revină”, a spus Carina.
Într-o situație aproape la fel de critică s-a aflat și țestoasa din imagini, care și-a fracturat carapacea după ce a căzut de la balcon. Din fericire, acesta, un mascul din Sibiu, s-a recuperat complet și este pregătit pentru eliberare.
„El a căzut de pe balcon. A avut o fractură de carapace, care acum este sudată. El este din zona sibiului. L-am luat, i-am dat tratamentul medical necesar, a fost ținut peste iarnă activ și acum este gata de eliberare”, a mai detaliat medicul veterinar.
Cei doi medici au publicat și articole de specialitate în baza anilor de cercetare
În ultimii 11 ani, cei doi cercetători au colectat date esențiale privind perioada de hibernare a broaștelor țestoase. În condițiile în care există situații în care hibernarea este indusă sau omisă, este crucial să existe parametri clari de ghidaj. Astfel, cei doi medici au publicat un articol bazat pe datele de hibernare colectate pentru specia Țestoasa europeană de baltă. Deoarece nu existau grafice sau formule pentru a estima greutatea optimă a acestor țestoase, au creat un calculator și o formulă de calcul specifice. Studiul științific a fost publicat și este disponibil gratuit pentru toate centrele din lume care se ocupă de gestionarea acestor țestoase.
„Am publicat un articol cu datele adunate din ultimii 11 ani, de hibernare. Pe specia Emys orbicularis, Țestoasa europeană ăde baltă, nu existau niciun fel de grafice sau formule să te ajute să estimezi o greutate optimă, așa că am creat noi un calculator și o formulă de calcul. Am publicat un studiu științific cu asta și este disponibil tuturor celor care se ocupă și gestionează astfel de țestoase. Toate centrele din lume pot accesa gratuit calculatorul”, a explicat George.
Centrul Chelonia Transilvania, va fi primul centru dedicat reabilitării țestoaselor din România
Toate aceste eforturi sunt realizate din pasiune și finanțate din resurse proprii. Lunar, cel puțin 1000 de lei sunt alocați acestei cauze. În acest context, cei doi medici întreprind demersurile necesare pentru a înființa un ONG, prin intermediul căruia să poată face mai mult pentru protecția țestoaselor din România. Carina și George intenționează să construiască un centru specializat în reabilitarea țestoaselor, care să îndeplinească toate condițiile de habitat, dar și pe cele medicale, la cele mai înalte standarde. Acesta ar putea deveni primul și singurul centru dedicat țestoaselor din România. Poți redirecționa și tu 3,5% din impozitul tău pe venit către Centrul Chelonia Transilvania.
Numele organizației non-guvernamentale va fi „Centrul Chelonia Transilvania,” iar logo-ul va înfățișa o țestoasă care poartă Munții Carpați pe spate.
„Redirecționăm din job-uri banii. Este o pasiune a noastră pe care vrem să ne axăm. Pentru că în fiecare an ne trezim cu tot mai multe exemplare, munca este tot mai multă. Acum noi suntem două persoane și încă doi colaboratori care facem atât recuperările, îngrijirea, cât și tratamentele medicale și eliberările, absolut totul, iar timpul este limitat. Eu vreau să donez o bucată de teren pentru acest ONG în care să facem infrastructura și să începem să ne dezvoltăm. Va exista o parte a cabinetului veterinar, profit, și o parte non-profit a ONG-ului, și cu ajutorul venit inclusiv de la cabinet, să poată să fie mai simplă treaba o să putem să ne descurcăm mai bine. Vrem să dezvoltăm și o parte educativă, să facem educare pentru generațiile viitoare, pentru că ele sunt cele cu care trebuie să începi. Sperăm ca maxim în doi ani să fie infrastructura gata. Acum suntem în stadiul de PUZ”, au mai spus cei doi.
Cum poți deține legal și în siguranță o broască țestoasă autohtonă?
Desigur, există modalități de a păstra o țestoasă ca animale de companie, dar acest lucru trebuie realizat numai după o documentare foarte riguroasă și amănunțită. Astfel, proprietarul se asigură că toate aspectele legale și de sănătate ale animalelor sunt respectate corespunzător.
În România există hobby-ul de a crește reptile ca animale de companie. Ele se pot achiziționa și legal cu acte care să ateste că proveniența lor este din captivitate și din ferme de creștere sau de la crescători. Aceste acte se numesc „CITES”. Țestoasele vin cu un fel de CNP, cu tot istoricul, cu poză, microcipate. Animalele trebuie înregistrate apoi la Agenția pentru Protecția Mediului de care aparții. Este foarte important ca oamenii să își facă temele de casă, să se documenteze, să facă infrastructura, habitatul, care în principal este cel mai costisitor. După ce se rulează habitatul și se formează ecosistemul care funcționează în parametri normali, abia atunci se poate aduce specia pe care o dorim”, au mai spus Carina și George.