Sibiul arată bine de la distanță, însă în cartiere lucrurile lasă de dorit, constată arhitectul Alexandru Găvozdea, în urma vizitelor și discuțiilor pe care le-a avut cu sibienii în timpul campaniei.
„Din avion, lucrurile arată destul de bine lucrurile, dar la firul ierbii, în cartiere, sunt foarte multe probleme”, a spus Alexandru Găvozdea la „Ora Locală”. Arhitectul, care a candidat la Primăria Sibiu și s-a clasat pe locul a doilea în preferințele alegătorilor, spune că este nevoie de intervenții minimale și necesare în cartiere pentru a le face viața mai ușoară locuitorilor orașului.
Alexandru Găvozdea a venit și cu câteva exemple pe care le-a constatat în urma întâlnirilor cu sibienii în timpul campaniei electorale. În cartierele Ștrand, Valea Aurie și Broscărie, spre exemplu, spațiile destinate persoanelor vârstnice lipsesc cu desăvârșire.
„O chestie foarte simplu de făcut și pe care am regăsit-o și în Ștrand, și în Broscărie, și în Valea Aurie, sunt spațiile în care se adună persoanele, mai ales de vârsta a treia. Și nu doar bărbații, și nu doar la șah, table sau cărți. Mă refer la locurile în care se adună ca să petreacă timp împreună. Tinerii au deja copii și sunt plecați de acasă cu tot cu nepoți și au rămas doar ei în cartier și au nevoie de această interacțiune socială. (…) Cineva a desenat undeva pe un teren, într-un spațiu public care nu e stradă, patru băncuțe care sunt așa, la distanță de trebuie să țipi de la unii la ceilalți, ori niște spații un pic mai plăcute, mai confortabile și protejate de soare. În parcul din Ștrand e destul de drăguță amenajarea, dar este în bătaia soarelui și a ploii. Deci sunt lucruri care cu minime intervenții, pot fi făcute mai confortabil”, a menționat Găvozdea.
Arhitectul sibian a adăugat că una dintre cererile locuitorilor orașului este aceea de a fi amplasate cișmele cu apă potabilă pe domeniul public, în cartiere.
Oamenii au nevoie, de asemenea, în cartierele lor, și de spații pentru tineri. Într-una dintre întâlniri, arhitectul a putut sta de vorbă și cu câțiva adolescenți. Aceștia se aflau pe biciclete și pedalau pe un câmp din Turnișor fiindcă distanță față de skate-park-ul de la Obor este mult prea mare de casă.
„O a treia chestiune de care îmi aduc aminte acum cu drag cumva, a fost că în zona Ogorului, Frunzei, acolo, în Turnișor, în spate, spre Zona Industrială Vest și Calea Șurii Mici, m-am întâlnit cu un grup de copii de 10, 14 ani, cu 7-8 biciclete de teren, s-ar fi dat pe rampe, pe ceva, undeva, dar distanța de la ei până la skate-park-ul care este în celălalt capăt al orașului este insurmontabilă, practic fără să fie implicați părinții. Pentru că ei la vârsta aceasta nu au voie să meargă neînsoțiți pe stradă cu bicicleta, în niciun caz pe carosabil. Nu mai vorbim de cât de sigur este și cât de liniștiți sunt părinții să-i lase. Și de fapt, niște mici intervenții locale pentru a face viața lor împreună mai posibilă și mai interesantă în cartier. Sunt niște intervenții minimale și sunt strict necesare, pentru că în absența lor ori se expun riscului de a merge pe distanțe mai mari pe trasee care nu sunt protejate pentru ei, ori rămân în fața ecranelor și interacțiunea socială devine evident infimă. Și atunci când o să crească mai mari, o să avem de-a face cu oameni care nu știu să colaboreze, nu știu să intre într-o dezbatere împreună, constructiv și așa mai departe. Și asta cred că e un risc pe termen lung pe care trebuie să-l privim în ochi și să ne gândim ce facem cu el”, a precizat Alexandru Găvozdea.