Datele pentru municipiul Sibiu arată în anul 2024, perioada ianuarie-septembrie, sibienii au aruncat la gunoi aproape 30.000 de tone de deșeuri reziduale. În plus, doar puțin peste 8,500 de tone de deșeuri au mers spre reciclare, fiind colectate separat corect.
Conform datelor centralizate de compania de salubrizare Soma Sibiu, în perioada ianuarie-septembrie 2024 în municipiul Sibiu s-au aruncat 29,817 tone de deșeuri reziduale, 4,962 tone de biodegradabil, doar 1,642 tone deșeuri din plastic și metal, 1,641 tone deșeuri din hârtie și carton și 549 tone de sticlă. La o populație oficială de 134.000 de locuitori.
Prin comparație, în aceeași perioadă a anului trecut sibienii aruncau 30,257 tone deșeuri reziduale, 4,851 tone de biodegradabil, 1,902 tone deșeuri din plastic și metal, 1,553 tone deșeuri din hârtie și carton, plus 904 tone de sticlă.
O primă concluzie pe care o putem trage analizând cifrele de mai sus este că impactul Sistemului Garanție Returnare (SRG) – adică sticlele duse înapoi pentru recuperarea celor 50 de bani pe bucată – devine tot mai pregnant. A scăzut simțitor cantitatea de PET-uri și sticle. Pe de altă parte, deși Sibiul are un sistem funcțional de colectare separată a deșeurilor, acesta pare că începe să stagneze, de la un an la altul îmbunătățirea colectării rămânând blocată.
”Procentul de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile în perioada ianuarie – septembrie 2024 a fost de 22,60%, comparabil cu cel înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent”, confirmă și oficialii Primăriei Sibiu. În anul 2022 procentul era de 26%.
Ce fac autoritățile
În vederea creșterii gradului de colectare în perioada următoare, Municipiul Sibiu anunță că va moderniza 200 de platforme publice de colectare a deșeurilor în zonele de blocuri, prin amplasarea de insule ecologice digitalizate, la care accesul va fi controlat digital și permis doar locatarilor arondați. ”Achiziția este realizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor iar, din păcate, prima procedură a fost anulată, urmând să fie organizată o nouă astfel de procedură de către Ministerul menționat”, explică specialiștii Primăriei.
”Odată ce se va concretiza acest proiect, printr-o contorizare exactă a cantității de deșeuri aruncate de locuitorii fiecărui apartament și calcularea taxei în funcție de aceste cantități, va fi încurajată o colectare selectivă mai corectă, crescând astfel gradul de colectare separată a deșeurilor”, mai informează Primăria Sibiu.
De asemenea, se vor realiza investițiile pentru construcția a două centre de colectare a deșeurilor prin aport voluntar în cadrul cărora utilizatorii se vor putea debarasa în mod gratuit de deșeurile care nu pot fi colectate în sistem „door-to-door” (în pubelele individuale), precum și fluxurile speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri textile, deșeuri din lemn, mobilier, deșeuri din anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri din construcții și demolări.
Ce fac sibienii
Sibienii pot contribui activ la creșterea colectării separate prin aruncarea corectă a deșeurilor. Cei care locuiesc la case au pubele colorate și trebuie să arunce fracțiile de plastic și metal în pubela galbenă, hârtia în pubela albastră, biodegradabilul în pubela maro, iar ce rămâne, adică ce nu poate fi colectat separat merge la pubela neagră.
Dacă pentru cei care locuiesc la casă există posibilitatea de a nu li se ridica deșeurile în cazul în care nu sortează corect, situația este diferită la bloc. Realitatea este că în cartierele Sibiului cei mai mulți aruncă amestecat, fără să existe repercusiuni. Acest comportament se va schimba doar după ce municipalitatea va amplasa noile platforme ecologice digitalizate, care vor permite numai locatarilor să arunce unde sunt arondați. În cazul în care deșeurile nu sunt corect sortate asociația de proprietari poate fi trasă la răspundere ulterior.
În afara cazurilor descrise mai sus, cetățenii mai au la dispoziție igloo-urile stradale, unde pot arunca oricând hârtie-carton, sticlă sau plastic. Iar periodic Soma organizează campanii pentru colectarea deșeurilor periculoase și voluminoase.
România în Europa
În ciuda impresiei generale că reciclarea nu funcționează în România, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană nu stăm chiar rău. Cele mai recente date făcute publice de Eurostat – institutul de statistică al Uniunii Europene – în ceea ce privește reciclarea plasticului România este pe locul 8 din coada clasamentului. Depășim țări precum Austria, Franța sau Finlanda.
Dacă media UE este de 41% în privința reciclării plasticului, în România procentul este de aproape 33%. Important de precizat că aceste statistici se referă la anul 2022. Cea mai ridicată rată a reciclării plasticului se înregistrează în Slovacia (60%), Belgia (54%), Germania și Slovenia (51%). La polul opus se situează Malta cu doar 13%, Danemarca cu 23%, Franța și Austria cu câte 25%.
O altă concluzie care se desprinde de aici este că România are în continuare un potențial de creștere foarte mare în domeniul reciclării și managementului deșeurilor.
