Noul Cod Silvic a fost aprobat, marți, în Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Legea urmează să intre în vigoare după promulgare.
Legea a fost adoptată cu 245 de voturi „pentru”, două „împotrivă” și șase abțineri.
„Suntem în unul din acele momente în care împreună putem da României, după 15 ani, o lege care marchează un nou început în gestionarea pădurilor din țara noastră. 15 ani în care am evoluat ca societate, în care așteptările au crescut și provocările s-au diversificat. E o lege care merită din plin să fie în procedură de urgență. Nu doar pentru că este, că reprezintă un jalon important în PNRR, ci pentru că timpul nu mai are răbdare cu pădurile din România, pentru care avem nevoie de reglementări clare și actuale. Astăzi nu vorbim doar despre lemn, ci vorbim despre importanța pădurii pentru fiecare dintre noi, ca mediu de relaxare și de deconectare de la stresul cotidian, ca aliat de încredere în lupta împotriva schimbărilor climatice. Nu vorbim doar despre industria lemnului, ci despre un sector economic care a ajuns la 3,5% din PIB, având un aport important în balanța comercială a României”, spunea în timpul dezbaterilor Mircea Fechet, relatează Mediafax.
El afirma că România este „una dintre puținele țări din Europa cu păduri în care nu a călcat niciodată picior de om”.
„Avem în același timp 3,5 milioane de gospodării care n-ar supraviețui iarna fără lemn de foc. Depindem așadar cu toții de resursele pe care ni le oferă pădurile noastre, ceea ce ne obligă să fim responsabili și să ne gândim în continuare la relația pe termen lung pe care o avem cu pădurea. Noul Cod Silvic răspunde celor trei perspective, respectiv ceea de conservare a pădurilor românești, a economiei și a vieții. Pentru toate acestea există un răspuns în codul Silvic. Aș menționa doar că, în sfârșit, scrie foarte clar în lege, că accesul în pădurile României este liber și nerestricționat. În sfârșit, confiscăm dubițele și camioanele care transportă lemn fără acte. În sfârșit, eliminăm situațiile de conflict de interese în rândul celor care lucrează în codul Silvic. Și, în sfârșit, vom reuși să împădurim terenurile care au fost despădurite și abandonate de proprietari”, a mai declarat Fechet.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare regimul silvic, guvernanţa sectorului silvic, controlul aplicării şi respectarea regimului silvic, precum şi regimul sancţionator al acestuia.
De asemenea, se stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare, care să ajute la descoperirea furturilor şi tăierilor ilegale. Este reglementat sistemul de sancţiuni penale şi regimul măsurilor asiguratorii şi confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport, suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri, retragerea şi, după caz, rechemarea imediat de pe piaţă a produselor obţinute din lemn brut, rezultate ca urmare a săvârşirii unor fapte care sunt încadrate ca infracţiuni. Sunt introduse noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.
Se înfiinţează Registrul Forestier Naţional pentru evidenţa exploataţiilor forestiere, în care vor fi incluşi toţi proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalităţi informatice a avizărilor şi raportărilor între diferite entităţi publice şi monitorizarea implementării serviciilor silvice, precum şi Consiliul Naţional pentru Silvicultură, care va avea rol de a urmări exercitarea în condiţii de etică profesională şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic. Se stabilesc clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferenţa pentru proprietăţile forestiere de până la 10 ha şi proprietăţile forestiere de peste 10 ha.
Potrivit proiectului, se extinde suprafaţa unde sunt interzise aceste tăieri la ras la parcurile naturale şi toate ariile naturale protejate din România şi se introduce conceptul de „insule de îmbătrânireˮ, un mecanism prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menţinerea biodiversităţii, vor fi protejate de tăieri. De asemenea, se dublează suprafaţa minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosinţă pădure, de la 0.25 ha la 0.5 ha.
Se introduce termenul de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai uşor împădurite. În acelaşi timp, este reglementată acordarea de compensaţii financiare de la bugetul de stat pentru restricţiile impuse şi dezavantajele create prin conservarea biodiversităţii habitatelor forestiere. Prin proiect sunt definite interesele şi incompatibilităţile pentru personalul domeniului silvic.
Prin proiect, se dă posibilitatea tuturor cetăţenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară.