Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat vineri motivarea deciziei de care depinde recuperarea celor două case din Sibiu și a banilor din chirie de la familia Iohannis.
ANAF poate demara procedura de executare silită împotriva președintelui, care are opțiunea fie să permită trecerea bunurilor în proprietatea statului, fie să facă obiectul unui dosar de executare silită.
ANAF a anunțat că, în 2024, a fost obținută o hotărâre judecătorească definitivă care confirmă dreptul clar al Statului Român de a moșteni bunurile rămase fără succesor după defuncții Ghenea Eliseu și Ghenea (n. Baștea) Maria.
După obținerea Certificatului de grefă pentru această hotărâre și legalizarea de către Tribunalul Hunedoara a hotărârilor judecătorești din dosarul 939/85/2016, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a solicitat notarului public competent deschiderea dosarelor succesorale. Acestea îi vizează pe defuncții Ghenea Eliseu, Ghenea (n. Baștea) Maria și Micu Paraschiva (sora defunctului Ghenea Eliseu).
În urma acestei solicitări, notarul public a deschis dosarele succesorale. În ceea ce privește imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, ANAF a cerut suplimentarea certificatului de moștenitor al Statului Român pentru cota de 1/2, înscrisă în Cartea Funciară pe numele defuncților Ghenea Eliseu și Maria, și înregistrarea Statului Român ca proprietar.
ANAF precizează că nu tot certificatul de moștenire a fost anulat și că trebuie să mai fie anulată o cotă parte de 1/2. Abia apoi statul se va putea înscrie în cartea funciară și va putea să recupereze prejudiciul. Termenul pentru anularea acestei cote părți de 1/2 din certificatul de moștenitor a fost fixat pentru 5 februarie. La momentul respectiv urmează să fie judecată și această cotă din certificatul de moștenitor.
După înscrierea în Cartea funciară a Statului Român în calitate de proprietar, vor fi stabilite sumele reprezentând ,,fructele neculese,, ce revin statului roman si se vor efectua demersurile legale pentru recuperarea acestora.
Reamintim că în 24 septembrie 2024, Instanța supremă a decis că președintele Klaus Iohannis trebuie să dea înapoi aproximativ 300.000 de euro, bani primiți din chirii – suma inițială de 260.000 de euro la care se adăugau alte sume accesorii, adică penalități și taxe.