Bebeluși, copii, adolescente care au devenit deja mame, adulți și bătrâni – cu toții locuiesc în ghetourile Sibiului. Este vorba despre comunități întregi care trăiesc ca în Evul Mediu la marginile orașului, în construcții din cartoane și chirpici, fără utilități și drumuri asfaltate.
Sărăcia, lipsa actelor de identitate, lipsa utilităților de bază și mizeria sunt doar câteva dintre realitățile traiului în ghetou. La nivelul municipiului există cinci așezări informale, pe care Primăria, prin Structura Comunitară Consultativă pentru prevenirea separării copilului de familiei, le are în evidență.
Structura Comunitară Consultativă pentru prevenirea separării copilului de familie s-a înființat în luna iulie 2023 în cadrul Direcției de Asistență Socială Sibiu. Aceasta are rolul de a elabora planuri pentru copiii expuși riscului de separare de familie, de a analiza și propune acordarea de beneficii sociale familiilor care se ocupă de creșterea și îngrijirea copiilor aflați în situație de risc de separare ca urmare a situației economice precare. De altfel, această structură monitorizează persoanele care trăiesc în ghetouri cu scopul de a găsi soluții pentru minorii expuși riscului de separare de familie.
Ghetourile de la marginea Sibiului
Cel mai mare ghetou al Sibiului, în care trăiesc 198 de persoane, dintre care 95 sunt copii, este cel din cartierul Gușterița, din zona Măceșului. Imobilele în care locuiesc cele 59 de familii, construite din lemn și chirpici, nu sunt racordate la rețeaua de curent electric. Oamenii nu au apă potabilă și gaze naturale. De altfel, nu au acte de proprietate, iar construcțiile sunt ridicate ilegal. Ora de Sibiu a realizat, în trecut, un reportaj în această zonă. Îl puteți vizualiza AICI.
O altă așezare informală a fost identificată în Turnișor – Câmpșor. Zona, cunoscută drept Dalas, găzduiește 13 familii. În total 64 de persoane, dintre care 33 copii, trăiesc la periferia Turnișprului fără un minim de condiții.
Alte astfel de așezări au fost identificate de Structura Comunitară Consultativă a Primăriei în Pădurea Dumbrava, unde locuiesc 35 de persoane, dintre care 15 minori, pe Drumul Ocnei, unde locuiesc 17 majori și 15 minori, cât și pe Dealul Dăii, unde trăiesc alte 15 familii formate din 18 adulți și 5 minori.
„Principalele probleme identificate ale persoanelor care locuiesc în aceste zone sunt: marea majoritate a familiilor nu sunt legal constituite și există o mare dinamică în stabilirea relațiilor personal-familiale; grad scăzut de educație (abandon școlar, absenteism, demotivare școlară); lipsa calificărilor profesionale pentru populația adultă, fapt ce îi împiedică să se încadreze în muncă; lipsa actelor de identitate; locuințe improvizate, insalubru și improprii, pentru care nu dețin acte; lipsa utilităților; condiții igienico-sanitare precare; expunere la risc de îmbolnăvire; grad crescut de sărăcie, grad crescut de infracționalitate”, se arată în raportul realizat de Structura Comunitară Consultativă.
Soluții pentru comunitățile marginalizate
Structura Direcției de Asistență Socială a Sibiului a căutat soluții pentru a-i scoate pe oameni din sărăcie. Spre exemplu, în cartierul Gușterița a fost dezvoltat un centru social, prin care s-a amenajat un teren de sport și s-a construit și dotat o clădire pentru desfășurarea unor activități sociale destinate populației marginalizate.
Structura Comunitară Consultativă (SCC) a propus inclusiv amenajarea de locuințe sociale cu relocare într-o zonă special amenajată. De asemenea, a propus amenajarea mai multor centre de zi pentru copii, după modelul Centrului Multifuncțional de Servicii Sociale, și crearea unui centru de consiliere pentru familie. O altă soluție propusă este amenajarea de spații de joacă pentru copii în aer liber și centre sportive pentru tineri și copii. SCC a propus și creșterea numărului de locuri pentru copii în creșe și grădinițe, pentru ca minorii din aceste zone să aibă acces la educație pentru prevenirea abandonului școlar. O altă soluție pentru ca oamenii din aceste zone să aibă condiții igienico-sanitare ar fi amplasarea de toalete ecologice și dușuri în zonele defavorizate.