Proiectul imobilului de pe Xenopol, respins de Consiliul Local după îndelungi dezbateri. Academician: „Executarea clădirii ar fi o pierdere irecuperabilă pentru Sibiu” (video)

Consilierii locali au votat împotriva proiectului privind construirea unei clădiri pe strada Xenopol din Centrul Sibiului. Discuțiile pe seama acestei inițiative au fost ample, luând cuvântul aleșii locali, arhitecți, locatari din zonă și academicianul Paul Niedermaier. 

video
play-rounded-fill

Ideea construirii unei clădiri în centrul Sibiului, pe strada Xenopol, la numărul 16, a apărut în urmă cu mai bine de 5 ani, atunci când proiectul a fost supus dezbaterilor publice. Încă de pe atunci, mulți s-au opus ridicării unui astfel de imobil, la câțiva pași de Piața Mare. În primăvara anului 2022, Planul Urbanistic Zonal a fost supus aprobării consilierilor locali, iar în luna mai proiectul a fost blocat, Comisia de Urbanism avizând nefavorabil documentația. (DETALII AICI). Trei ani mai târziu, documentația de urbanism a fost supusă din nou aprobării Consiliului Local, și de această proiectul fiind respins. Toți consilierii au votat „împotrivă”. 

Consilieri: Clădirea ar afecta includerea centrului în patrimoniul UNESCO

Consilierii FDGR au arătat, de la bun început, că vor vota împotriva proiectului, arătând motivele pentru care consideră că o astfel de clădire ar afecta aspectul centrului istoric al orașului. 

„Noi, consilierii FDGR, respingem acest proiect. În primul rând, specialiști în istorie, arhitectură și patrimoniu cultural, au atras atenția în repetate rânduri și au subliniat faptul că o construcție modernă, așa cum este propusă, este lipsită de respect în contextul arhitectural și istoric al zonei. Protejarea patrimoniului fiind nu numai o datorie morală, cât și o obligație legală pe care o avem. În al doilea rând, Asociația Ghizilor din Sibiu avertizează asupra impactului negativ pe care o asemenea construcție îl poate avea asupra turismului local. punctul de observație, care oferă o perspectivă asupra Catedralei Mitropolitane Ortodoxe, riscă astfel să fie umbrit de prezența unui imobil discordant. Un ghid turistic îmi spunea că într-un oraș care trăiește din turism cultural, orice intervenție care diminuează valoarea peisajului urban devine un act de autosabotaj. Mai mult, vocea comunității nu poate fi ignorată. În memoriul semnat de 40 de cetățeni care locuiesc în vecinătate evidențiază impactul direct asupra calității vieții lor. Ei vor resimți consecințele acestui proiect. De asemenea, există o petiție semnată de peste 1.000 de sibieni care ne demonstrează clar că opoziția față de acest proiect nu este izolată. Noi le apărăm interesele. (…) Trebuie să învățăm din greșelile trecutului. Centrul istoric al Sibiului aspira să fie inclus în patrimoniul UNESCO în 2004 sau 2005, dar dosarul a fost retras din cauza unei intervenții arhitecturale nefericite, respectiv actualul hotel Ramada. E inadmisibil să repetăm asta”, a precizat Gabriel Tischer, consilier FDGR. 

Și grupul consilierilor USR s-a arătat împotriva construirii acestei clădiri, motivând că terenul respectiv reprezintă una dintre ultimele grădini istorice rămase libere în Sibiu. Mai mult, noua clădire, de factură modernă, ar putea reprezenta un impediment în includerea centrului istoric în patrimoniul UNESCO. 

Proiectul imobilului de pe Xenopol, respins de Consiliul Local după îndelungi dezbateri. Academician: „Executarea clădirii ar fi o pierdere irecuperabilă pentru Sibiu” (video)

„Grupul consilierilor USR va vota împotriva acestei propuneri, rămânem consecvenți cu votul pe care l-am dat în 2022. Considerăm că aprobarea acestui PUZ-CP pentru construcția unei clădiri de birouri pe strada Xenopol nu este oportună având în vedere impactul negativ asupra patrimoniului cultural și asupra comunității locale. (…) Construcția propusă ar afecta, din punctul nostru de vedere, coerența peisajului urban din centrul istoric, diminuând atractivitatea turistică și culturală a zonei. Introducerea unei clădiri de birouri într-o zonă deja aglomerată ar amplifica problemele de trafic și ar crește deficitul locurilor de parcare. Aprobarea PUZ-CP ar putea încuraja dezvoltatorii imobiliari să achiziționeze și să construiască pe alte grădini istorice din zonă, conducând la o densificarea necontrolată și la pierderea caracterului autentic al centrului istoric. Ridicarea unei noi clădiri ar obtura singurele perspective prin care Catedrala ar putea fi admirată. (…) Terenul vizat este una dintre puținele grădini istorice rămase, construirea pe acest spațiu ar reduce calitatea mediului urban și ar afecta șansele includerii centrului Sibiului în patrimoniul UNESCO, dacă la un moment dat se vor face demersuri pentru acest aspect”, a precizat consilierul USR Ionuț Ghișe. 

El a mai adăugat că Primăria ar trebuie să se ocupe, în viitor, de elaborarea PUZ-urilor pentru centrul istoric. 

Găvozdea: „Nu discutăm dacă putem construi, ci despre ce se poate construi” 

Alexandru Găvozdea, care a candidat la alegerile locale pentru funcția de primar al Sibiului, s-a aflat în sala de ședințe, el fiind arhitectul care a întocmit documentația de urbanism pentru construirea respectivei clădiri de birouri. El a indicat că, în faza aceasta a proiectului, nu se mai poate discuta decât despre cum se poate construi pe acel teren, el fiind reglementat încă din anul 2008, existând și o autorizație de construire. 

„Așa cum Consiliul Local Sibiu operează strict în temeiul legii, așa și punctele pe care le voi atinge sunt strict întemeiate legal. Terenul despre care vorbim este un teren care este înscris în cartea funciară ca teren pentru curți-construcții, asta pe lângă faptul că în 2008 a existat o autorizație de construire pentru acel teren. Deci discuția nu este despre dacă se poate construi pe acel teren, pentru că este deja legal, ci doar despre cum se poate construi. Această documentație de urbanism a parcurs toți pașii, acum 6 ani a început. A avut un parcurs legal, confirmat și de toate avizele obținute pe parcurs, cât și de avizul Consiliului Județean Sibiu (…). Rolul Consiliului Local este să aprobe o astfel de documentație, iar ăîn cazul refuzul aprobării, să motiveze, fără îndoială, întemeiat legal. Menționez că deja o dată a fost confirmat de Instanță că toate prevederile avizelor de pe parcursul unei proceduri legale constituie elemente de obligativitate pentru toată lumea și nu chestiuni optionale. În acest sens, nu se dezbate acum o oportunitate pentru care autoritatea, pe de o parte, s-a pronunțat. Astfel că, la acest moment final de aprobare să discutăm dacă ne place sau nu ne place este ceva care nu are temei legal. (…) Trebuie să reținem că momente de exprimare a nemulțumirilor au tot existat, ele au fost adresate în mod legal, iar procesul a fost dus la bun sfârșit”, a arătat Alexandru Găvozdea. 

Paul Niedermaier: „Sacrificăm acest spațiu și parcă vindem o parte din semnificația cupolei splendide pentru 30 de arginți”

Paul Niedermaier, membru al Academiei Române, a intervenit în discuție, spunând că orice clădire care s-ar ridica pe acel teren ar însemna o pierdere de neînlocuit pentru cultura românească. 

„Este vorba de o problemă mult mai importantă. Importanța acestui proiect și acestei documentații rezultă din legătura cu Catedrala Mitropolitană, coridorul vizual existent între parcare și Catedrală. Este vorba, în fond, și asta este esențial, de un centru spiritual al Sibiului, dar și al Ardealului. În acest context, rezolvarea unor probleme, de altfel uneori trase de păr, nu are importanță. Importanța majoră a acestei documentații rezultă în fond din importanța Catedralei, care e pusă în valoare sau care e obturată prin această documentație. La întâlnirea arhitecților de acum câteva zile ni s-a arătat că deasupra acoperișului sunt desenate cele două turnuri și cupola. Ele nu se văr deloc din acest spațiu. (…) În cazul Sibiului și a Catedralei, problema este mult mai complexă. De ce? Fiindcă este vorba de o catedrală care trebuie să participe în aceeași măsură la imaginea orașului. Nu poate fi un spațiu atât de închis. Curtea din jurul catedralei este deschisă înspre strada Mitropoliei printr-un gard care el însuși constituie un monument istoric. Iar imaginea catedralei care ne apare, în fond, sunt cele două turnuri și pinionul deasupra tribunei care se găsește peste pronaos. Nu se vede cupola deasupra naosului, care este unică în România. (…) Aceste elemente sunt de o importanță covârșitoare pentru arhitectura românească. Singurul loc, în care cupola uriașă cu semicupolele deasupra și din jurul altarului ies în evidență constituie vederea peste micile grădini aferente străzilor Mitropoliei și Xenopol. (…) Sacrificăm acest spațiu și parcă vindem o parte din semnificația și imaginea cupolei splendide până în detaliile mărunte pentru 30 de arginți. Iertați-mă pentru comparație, dar executarea acestei clădiri ar fi o pierdere irecuperabilă pentru oraș”, a subliniat academicianul sibian. 

video
play-rounded-fill
Arhitectul Alexandru Găvozdea a precizat, din nou, că au fost oferite suficiente informații cu privire la acest proiect, el fiind dezbătut îndelung în ultimii ani. El a mai subliniat că imobilul nu va sta cu totul în calea catedralei. „Așa cum am arătat în simulări, puteți observa că din întreg conul de vizibilitate, din acea parcare privată pe domeniul public, o parte din pozițiile respective nu vor mai avea perspectiva directă a catedralei, dar o parte, jumătate, are în continuare perspectiva ilustrată de domnul Niedermaier. Ea nu se pierde, ci se restrânge, făcând loc într-un compromis echitabil apărării dreptului de proprietate al unei proprietăți private”, a precizat acesta. 

Într-un final, proiect de hotărâre a fost respins, toți consilierii locali votând „împotrivă”. 

Ultima oră