Autoritățile chineze au executat-o vineri pe Yu Huaying, o femeie condamnată la moarte pentru răpirea și vânzarea a cel puțin 17 copii între 1993 și 2003. Prima sa victimă a fost chiar propriul fiu, pe care l-a vândut pentru echivalentul a 660 de euro.
Cazul a șocat opinia publică din China și a fost intens discutat pe rețelele sociale, mai ales după ce o fostă victimă a reușit să își găsească familia biologică și să contribuie la capturarea traficantei.
O rețea de trafic care a durat un deceniu
Yu Huaying a operat timp de zece ani, răpind copii din provinciile Guizhou, Yunnan și Chongqing și vânzându-i unor familii din nordul Chinei sau unor orfelinate. În acea perioadă, China era un centru global al adopțiilor internaționale, ceea ce a facilitat activitatea infracțională a rețelelor de trafic de minori.
Autoritățile au prins-o pe Yu în 2022, după ce una dintre victimele sale, Yang Ninhua, a relatat povestea sa pe rețelele sociale. Yang fusese răpită în 1995, la vârsta de cinci ani, și vândută pentru mai puțin de 500 de euro unei familii care a supus-o la abuzuri. După ce a devenit adultă, a început să-și caute familia biologică, iar postările sale au devenit virale pe Douyin (versiunea chineză a TikTok). Acestea au condus la o anchetă care a dezvăluit întreaga rețea de trafic de minori.
„Familia mea adoptivă mă bătea constant și, la 13 ani, m-au forțat să renunț la școală și să muncesc într-o fabrică. Nu am înțeles niciodată de ce părinții mei biologici nu au venit să mă caute”, a povestit Yang într-un videoclip emoționant.
Datorită unei baze de date naționale cu mostre ADN ale familiilor care și-au pierdut copiii în ultimele șase decenii, Yang a reușit să-și găsească sora, care i-a confirmat că fusese răpită. Poliția a identificat apoi intermediarul care a facilitat vânzarea, iar acesta a condus ancheta direct către Yu Huaying.
Justiția chineză: „Yu a tratat copiii ca pe niște mărfuri”
Tribunalul Popular Superior din Guizhou a descris în verdictul său impactul devastator al crimelor lui Yu: „A distrus viețile multor familii, unele dintre ele petrecând ani în căutarea copiilor dispăruți, în timp ce altele au căzut în depresie”. Instanța a subliniat că femeia „a tratat copiii ca pe niște mărfuri de vânzare, încălcând grav demnitatea și libertatea lor”.
În China, pedeapsa capitală este aplicată pentru 46 de infracțiuni, inclusiv pentru corupție și trafic de droguri, iar numărul execuțiilor rămâne un secret de stat. Deși organizațiile internaționale, precum Amnesty International, încearcă să monitorizeze aceste cazuri, opacitatea sistemului judiciar chinez face imposibilă stabilirea unui număr exact al execuțiilor anuale.
Execuția lui Yu Huaying reprezintă un nou semnal al severității cu care China tratează traficul de minori, o problemă care, deși redusă în ultimii ani, continuă să lase traume adânci în societatea chineză.