Discuțiile cu privire la noua clădire propusă a se construi pe strada Xenopol din centrul Sibiului sunt departe de a se încheia. După ce consilierii locali au respins documentația de urbanism în ședința de la finalul lunii februarie, arhitectul Alexandru Găvozdea, care a întocmit PUZ-ul în cauză, a venit cu noi precizări. Potrivit acestuia, „orice altă soluție constituie un abuz de putere și dovedește că acest consiliu local nu reprezintă cetățenii”.
Ideea construirii unei clădiri pe strada Xenopol, la numărul 16, în centrul Sibiului, a fost lansată în urmă cu mai bine de cinci ani, când proiectul a intrat în dezbatere publică. Încă de atunci, propunerea a stârnit reacții, mulți considerând nepotrivită ridicarea unui astfel de imobil la doar câțiva pași de Piața Mare. În primăvara lui 2022, Planul Urbanistic Zonal a ajuns pe masa consilierilor locali pentru aprobare, însă în luna mai proiectul a fost blocat, după ce Comisia de Urbanism a emis un aviz nefavorabil. Trei ani mai târziu, documentația a fost din nou supusă votului Consiliului Local, ca urmare a unei decizii impuse de Tribunalul Sibiu. Și de această dată, în ședința din februarie, după îndelungi dezbateri, toți consilierii au votat „împotrivă”.
Arhitectul sibian Alexandru Găvozdea, care a întocmit documentația de urbanism pentru construirea respectivei clădiri, a oferit ulterior explicații cu privire la acest proiect, susținând că aleșii locali au spus „multe neadevăruri” când și-au argumentat votul.
Arhitect: Nu se poate pune întrebarea dacă se poate construi
Arhitectul Alexandru Găvozdea a explicat că terenul pe care se dorește construirea noii clădiri este înscris în cartea funciară cu destinația „curți-construcții”, fiind cuprins în intravilanul Sibiului. Prin urmare, spune el, nu se poate pune întrebarea din oficiu „dacă” se poate construi pe el, ci doar „cum”. Arhitectul a mai adăugat că felul în care se poate construi pe acea proprietate se stabilește prin PUG Sibiu 2011 aflat în vigoare, și anume conform reglementărilor ce vor fi stabilite printr-un PUZCP. „Dreptul de proprietate este protejat prin Constituția României, la fel ca și utilizarea și fructificarea acestui drept, în condițiile legii”, a arătat Găvozdea.
În ședința de consiliu local din februarie s-a adus în discuție faptul că anumiți specialiști în domeniu ar fi afirmat că în centrul istoric nu mai pot fi ridicate construcții noi. „Nimic mai fals. Nu se poate construi <<oricum, oricât și orice>>, așa este. Iar pentru aceasta este instituită obligativitatea realizării unui PUZCP, care analizează detaliat și și reglementează profesionist în baza documentației, avizelor de specialitate și consultării publice, în conformitate cu prevederile legale, <<cum, cât și ce>> se poate construi pe fiecare parcelă din zona de reglementare aferentă PUZCP. Inclusiv pe cea inițiatoare”, a precizat arhitectul.
Centrul istoric și dosarul UNESCO: „Lipsă de interes din partea Primăriei Sibiu”
În cadrul ședinței ordinare, consilierii FDGR au precizat că, la începutul anilor 2000, centrul istoric al Sibiului ar fi putut fi inclus în patrimoniul UNESCO, însă acest lucru n-a mai fost posibil din cauza „unei intervenții arhitecturale nefericite, respectiv actualul hotel Ramada”. De altfel, consilierii USR au precizat că noua clădire, de factură modernă, ar putea reprezenta un impediment în includerea centrului istoric pe lista indicativă UNESCO.
Arhitectul Găvozdea a venit cu precizări. „S-a afirmat în ședința consiliului local că dosarul pentru înscrierea Centrului Istoric pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și-a ratat ținta pentru că a fost construit hotelul Ramada și apariția unei clădiri noi a cauzat respingerea. Fals. Raportul ICOMOS, corpul științific și tehnic al UNESCO notează explicit faptul că din cele patru criterii alese în dosar pentru a demonstra valoarea universală excepțională (condiția de înscriere), trei nu au demonstrat această valoare, al patrulea fiind în întregime neaplicabil. S-a mai afirmat în ședința consiliului că apariția unei construcții noi ar duce și la pierderea prezenței pe <<lista indicativă UNESCO>> – o afirmație pe cât își dorește să producă emoții mari, pe atât este de falsă, din două motive. Primul, pentru că degradarea valorii culturale poate fi produsă doar de construcția în sine, a cărei autorizare după aprobarea PUZCP ar fi putut să fie obținută doar în baza unui aviz al Ministerului Culturii al cărui rol este tocmai de a preveni această pierdere a valorii culturale într-un context de patrimoniu cultural. Al doilea, pentru că prezența pe lista indicativă nu se pierde printr-o inserție nouă, ci printr-o eventuală afectare a patrimoniului cultural, ceea ce ar releva un nou dosar UNESCO eventual. Astăzi e un lucru ce nu poate fi afirmat pentru un proiect arhitectural care încă nu există – e o abordare precum în basmul cu drobul de sare. Subiectul dosarului UNESCO s-a întâlnit cu o lipsă de interes din partea primăriei Sibiu după respingere (Comitetul Patrimoniului Mondial, 2007, Christchurch, Noua Zeelandă), începând cu anul 2013 și continuând în perioade mai recente, în lipsa unui angajament procedural al administrației acest dosar neputând fi reluat”, a detaliat arhitectul.
Poate fi construită o clădire modernă în centrul Sibiului?
Mai multe voci au afirmat că o clădire nouă și modernă ar altera contextul istoric al Sibiului și, din oficiu, nu este permisă. Găvozdea susține însă că afirmația este „lipsită de obiect”, pentru că PUZCP-ul supus la vot nu stabilește arhitectura, ci doar caracteristici urbanistice. „Nu stilul arhitectural va fi judecat la un moment ulterior, cel al autorizării construirii (procedură distinctă, nu face obiectul acum), ci calitatea soluției arhitecturale, integrarea sa în contextul valoros și, dacă toți actorii privați și publici implicați își fac treaba profesionist la această fază viitoare, chiar creșterea calității și punerea în valoare a patrimoniului construit preexistent și înconjurător”, a precizat acesta.
Cea mai mare temere: clădirea va umbri catedrala
Cea mai mare temere a multora dintre contestatari, inclusiv a academicianului Paul Niedermaier, a fost aceea că, odată cu ridicarea noii clădiri, Catedrala va fi umbrită. În plus, se va pierde vizibilitatea asupra cupolei. Arhitectul Alexandru Găvozdea spune că afirmația, aprig susținută de mulți, este atât exagerată, cât și falsă.
„Realitatea documentației de urbanism o contrazice, întrucât: existența perspectivei cu pricina este recunoscută și analizată în studiile de specialitate care fundamentează reglementările. Perspectiva este una întâmplătoare, nu are la bază o compoziție urbană studiată, căutată și obținută prin organizarea urbanistică a zonei. Nu a fost gândită să fie obținută. În consecință, ea nu face parte din caracteristicile proprii ansamblului catedralei, încât să devină o perspectivă protejată. Cu toate acestea, conul de vizibilitate invocat nu este anulat în întregime prin documentația de urbanism, cum s-a afirmat de diverși vorbitori, ci doar parțial îngustat, rămâne o zonă consistentă din spațiul public din care putem privi în continuare spre imaginea laterală a cupolelor – de la bariera auto până în dreptul fațadei posterioare a palatului Brukenthal (unde imaginea cupolei dispare după clădirile existente de pe strada Mitropoliei). Documentația cuprinde în zona de reglementare și reguli de conservare a perspectivei spre cupola altarului, cele ale absidelor și cupola principală, dinspre gardul transparent posterior al ansamblului catedralei, pe str. Xenopol nr. 30. Aceasta ESTE o perspectivă intenționată, susținută atât de transparența gardului, cât și de prezența accesului secundar în curtea catedralei”, a precizat arhitectul.
Arhitect: „Orice altă soluție constituie un abuz de putere”
Alexandru Găvozdea a mai precizat că dreptul proprietarului terenului de pe Xenopol de a construi o clădire pe el, în condițiile legii, este de netăgăduit, iar modul de construire va fi analizat, propus și avizat cu profesionalism. El a afirmat că orice altă soluție ar constitui un abuz și ar dovedi că actualul consiliu local nu reprezintă drepturile cetățenilor orașului.
„Respectarea considerațiilor patrimonial-culturale este asigurată de o echipă complexă de experți elaboratori, formată din patru arhitecți specializați în urbanism, doi dintre ei absolvenți de studii postuniversitare de master în domeniul patrimoniului construit și doi titulari de doctorate în istoria arhitecturii și urbanism istoric. Documentația este susținută și validată de peste alți zece experți cu studii postuniversitare și doctorale în domeniu, atestați de Ministerul Culturii, singura entitate abilitată de lege să se exprime întemeiat cu privire la conformitatea documentației raportat direct la relația cu patrimoniul cultural.
În final, dacă în pofida temeiniciei și legalității procedurii și documentației PUZCP, Consiliul Local Sibiu apreciază că interesul orașului depășește drepturile legale prezentate mai sus, iar interesul orașului ar fi ca acest culoar să fie deschis circulației publice prin terenurile private ale cetățenilor, poate iniția o procedură legală de expropriere pentru cauză de utilitate publică (ce trebuie demonstrată în temeiul legii) cu justă despăgubire – pentru toate terenurile dintre parcare și catedrală.
Orice altă soluție constituie un abuz de putere fondat pe neadevăruri, necunoașterea legii și depășirea competențelor legale și dovedește că acest consiliu local nu reprezintă cetățenii orașului, încălcându-le drepturile legale”, a încheiat arhitectul.