Primarul orașului Avrig, Adrian-Dumitru David, și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa fondurilor din cotele defalcate pentru anul 2025. Acesta a subliniat că, în comparație cu anul trecut, când orașul a beneficiat de peste 3 milioane de lei, acum Avrigul începe anul cu un buget mult mai mic. În cadrul unei conferințe de presă, David a discutat despre impactul acestei lipse asupra proiectelor în derulare și despre provocările financiare cu care se confruntă orașul.
Cu toate că Primăria Avrig a început anul cu buget zero din cotele defalcate pentru anul 2025, primarul orașului spune că va trebui să prioritizeze anumite proiecte.
„Este un buget pe care îl vom prezenta săptămâna viitoare în cadrul unei dezbateri publice. Am încercat să echilibrăm bugetul pentru a asigura toate componentele necesare unei comunități, incluzând sume pentru agenda culturală, sportivă, cheltuielile de funcționare și cele de investiții. Totuși, nu este bugetul ideal. Cea mai mare provocare este să ne asigurăm cofinanțările pentru proiectele aflate în derulare, în special cele pe POR, AFM și Anghel Saligny, care au componente proprii. Este foarte greu să acoperim aceste cofinanțări în acest an, mai ales că începem cu un buget mult mai dificil de realizat din cauza sumei zero alocate de Finanțele Publice. Anul trecut am început cu trei milioane și o sută de mii de lei, iar acum nu avem nimic. Aceste sume erau esențiale pentru a planifica un buget mai echilibrat”, a declarat primarul Adrian-Dumitru David.
Primarul a adăugat că bugetele locale se consolidează pe mai multe surse, inclusiv impozitele, taxele și sumele defalcate din impozitul pe venit și TVA, care ajută la echilibrarea bugetelor locale. Cu toate acestea, primăriile care au gestionat corect bugetele și au deja surse proprii nu au mai primit sume de echilibrare, în timp ce primăriile mai sărace au beneficiat de aceste fonduri. „Cei care și-au făcut treaba și au bugete care le permit investiții nu mai primesc sume de echilibrare, în timp ce primăriile mai sărace, care aveau dificultăți financiare, au fost susținute prin aceste alocări din partea Finanțelor”, a subliniat primarul din Avrig.
Raluca Turcan, șefa PNL Sibiu, a intervenit pentru a clarifica modul în care sunt gestionate aceste fonduri. „Sunt mai multe surse complementare pentru completarea bugetelor unităților teritorial-administrative, inclusiv sumele din impozitul pe venit și cotele defalcate din TVA. Acestea provin de la bugetul de stat și se transferă prin hotărâri de Guvern, fiind prevăzute în bugetul general votat de Parlament. La nivelul Guvernului, s-a considerat că echilibrarea bugetară ar trebui să meargă către unitățile administrativ-teritoriale cu dificultăți financiare. De asemenea, există o sursă suplimentară de finanțare, venită de la consiliile județene, care este acordată pe bază de formule și criterii foarte clare și transparente”, a explicat Turcan.
Proiecte în derulare: pista de biciclete realizată în proporție de 50 la sută
În prezent, orașul Avrig derulează mai multe proiecte importante, printre care dotarea școlilor cu materiale didactice prin PNRR, lucrări de reabilitare a drumului de la Bradu și amenajarea aleilor dintre blocurile 12, 13 și 14, toate finanțate din bugetul local. De asemenea, un proiect semnificativ în curs este pista de biciclete de pe Valea Avrigului, realizată în proporție de 50%, cu o contribuție din bugetul local de peste 4 milioane de lei, iar restul fiind finanțat prin PNRR. Alte proiecte în desfășurare includ PMUD și digitalizarea, ambele fiind susținute prin PNRR.
Pentru anul 2025, Avrig va investi în infrastructură și dezvoltare locală, având ca prioritate reabilitarea Străzii Crișan din bugetul local și reparații capitale pe străzile Stadionului și Șerbota pentru îmbunătățirea circulației. De asemenea, vor fi lucrări pe Valea Avrigului pentru alimentarea cu apă potabilă și extinderea iluminatului public. Alte proiecte includ realizarea DALI și PT pentru Strada Cioplea, continuarea investițiilor în infrastructura educațională prin reabilitarea termică a Școlii Gimnaziale Avrig, finanțată printr-un contract cu AFM, precum și elaborarea PUG-ului, susținut tot din bugetul local.