Gazul și petrolul rusesc: De ce Ungaria refuză să reducă dependența energetică?
În timp ce majoritatea țărilor UE reduc dependența de energia rusă, Ungaria își menține legăturile strânse cu Moscova. Proiectul nuclear „Paks-2” și importurile masive de gaze și petrol rusesc subliniază strategia Budapestei, sfidând recomandările europene și consolidând influența Kremlinului.
În timp ce majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, alături de Regatul Unit și Norvegia, au renunțat ferm la achiziționarea gazului natural rusesc, Ungaria continuă să depindă de aprovizionarea energetică din Rusia. Până recent, gazul era livrat prin Ucraina, dar de la 1 ianuarie 2025, fluxul trece exclusiv prin gazoductul „TurkStream”. În plus, Budapesta menține un nivel critic de dependență față de petrolul rusesc, transportat încă prin Ucraina, în ciuda riscurilor de întrerupere din cauza conflictului în desfășurare.
Deși dependența energetică a Ungariei de Rusia datează din perioada sovietică, guvernul condus de Viktor Orbán a consolidat aceste legături, în special în sectorul energiei nucleare. În august 2022, executivul ungar a acordat companiei de stat ruse „Rosatom” licența pentru construirea a două noi reactoare VVER-1200 la centrala nucleară Paks, în cadrul proiectului „Paks-2”. Alegerea „Rosatom” ca antreprenor principal s-a făcut fără licitație, iar o parte din documentația contractuală a fost secretizată pentru 30 de ani.
În contextul invaziei ruse în Ucraina și al faptului că tehnologiile nucleare rusești sunt considerate mai puțin performante și fiabile, Comisia Europeană a recomandat statelor UE dependente de Moscova (precum Cehia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria) să reducă treptat această dependență. Totuși, Budapesta a ales să întărească relațiile cu Rusia, refuzând să renunțe la cooperarea cu „Rosatom”. Spre deosebire de alte țări din regiune care au optat pentru parteneriate cu companii occidentale, Ungaria a aprobat construirea celor două reactoare suplimentare de origine rusească.
Costul proiectului „Paks-2” este estimat la 12,5 miliarde de euro, din care 10 miliarde sunt finanțate printr-un credit oferit de Moscova. Pentru a părea aliniată la recomandările Comisiei Europene, Ungaria a semnat un memorandum cu compania franceză Framatome, însă acest acord este considerat pur declarativ, fără obligații concrete.
În 2023, guvernul lui Viktor Orbán a blocat excluderea „Rosatom” din proiect și înlocuirea sa cu o companie franceză, în ciuda poziției societății de stat Paks II Zrt. Responsabilii europeni au încercat să investigheze acest acord netransparent, însă Budapesta a făcut obstrucționări, argumentând că investigația are un substrat politic. În cele din urmă, Comisia Europeană a adoptat o poziție mai conciliantă, permițând continuarea proiectului.
Un alt aspect controversat este implicarea ministrului ungar de interne, Sándor Pintér, care ar fi facilitat legături de corupție între guvernul ungar, partidul de guvernământ „Fidesz” și Moscova în sectorul energetic. Astfel, Rusia continuă să dețină un instrument puternic de influență asupra Ungariei, prin livrările de hidrocarburi, combustibil nuclear și proiectul „Paks-2”.
În acest context, Budapesta a devenit, în ultimii ani, un aliat fidel al Kremlinului în cadrul Uniunii Europene. Atâta timp cât Ungaria își menține această dependență critică față de Rusia, rămâne un vector de influență rusă în inima Europei unite scrie toptribune.today
