Problemele primarilor cu cofinanțarea proiectelor europene, explicate de Nicu Ștefănuță: „Bruxelles-ul este flexibil”

În urmă cu aproximativ o săptămână, primarul orașului Avrig, Adrian-Dumitru subliniat faptul că, din cauza lipsei fondurilor necesare cofinanțării, există riscul ca orașul să renunțe la anumite proiecte finanțate din fonduri europene. Europarlamentarul sibian, Nicu Ștefănuță, vine cu soluții.

În cadrul unei conferințe de presă, europarlamentarul Nicu Ștefănuță a vorbit despre situația primarilor care renunță la proiectele finanțate cu fonduri europene din cauza cofinanțării prea mari pentru bugetele primăriilor. Acesta a subliniat că „Bruxelles-ul este flexibil și are interes să acorde fonduri” și a avertizat că se pierd oportunități importante de atragere a fondurilor europene în țară din cauza dificultăților interne legate de cofinanțare.

„Trebuie să oprim această abordare în care Bucureștiul spune că Bruxelles-ul ne cere prea mult. Nu este chiar așa. Bruxelles-ul este foarte flexibil și are interes să acorde bani. Problema este că, dacă nu îi atragem pentru necesitățile noastre, aceștia vor fi redirecționați în alte domenii, cum ar fi pandemia sau acum, în contextul războiului. Banii din fonduri de coeziune, care ar fi fost folosiți pentru proiecte, s-au dus în perioada pandemiei și acum în zona de înarmare. Dacă nu folosim acești bani, îi pierdem”, a declarat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Citește și: Primarul din Avrig nemulțumit că a rămas fără banii din cotele defalcate din TVA după echilibrare. „Nu o să renunțăm la proiecte”

Problemele primarilor cu cofinanțarea proiectelor europene, explicate de Nicu Ștefănuță: „Bruxelles-ul este flexibil”

Acesta a subliniat și faptul că problemele legate de cofinanțarea prea mare a proiectelor în România au un impact semnificativ asupra ratei de absorbție a fondurilor europene. „Voi adresa aceste probleme specifice la Comisia Europeană și voi cere măsuri pentru a ușura cofinanțarea. În România, rata scăzută de absorbție a fondurilor europene este strâns legată de această problemă de cofinanțare”, a adăugat Ștefănuță.

Europarlamentarul a continuat să atragă atenția asupra impactului negativ al războiului asupra bugetului european și a programelor de finanțare, estimând o posibilă pierdere de până la o treime din fondurile disponibile. „În cazul PNRR, riscul este de a pierde 10 miliarde de euro care ar putea fi direcționate către înarmare, iar România, din păcate, nu are suficiente capacități de producție pentru a atrage acești bani”, a spus Ștefănuță.

În final, europarlamentarul a subliniat că, deși România se concentrează pe PNRR, multe dintre programele operaționale ale Uniunii Europene încă nu au fost anunțate sau pregătite. „Suntem deja în 2025 și mai mult de jumătate din perioada 2021-2027 a trecut, iar multe ghiduri pentru aceste programe nu sunt gata. Nu putem să așteptăm până în 2030 pentru a rezolva aceste probleme. Trebuie să acționăm acum și să fim mult mai proactivi”, a încheiat Nicu Ștefănuță.

Ultima oră