Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) – instituția care ar trebui să monitorizeze fenomenul jocurilor de noroc și să protejeze persoanele vulnerabile – nu are nicio idee câți sibieni au cerut să fie excluși de la acest viciu.
ONJN bâjbâie prin statistici
Deși județul Sibiu numără aproape 800 de săli de jocuri de noroc, iar municipiul Sibiu este sufocat de astfel de localuri, ONJN recunoaște că nu deține date defalcate pe județe referitoare la autoexcluderi. Cu alte cuvinte, deși fenomenul dependenței de jocuri de noroc este o problemă gravă, instituția condusă chiar de un sibian, Gabriel Gheorghe, nu poate spune câți oameni din acest județ s-au autoexclus.
„Nu avem încă o defalcare a acestor date pe județe, astfel că nu dispunem de o evidență specifică privind persoanele autoexcluse din județul Sibiu”, spune sec ONJN, într-un răspuns pentru Ora de Sibiu, de parcă lipsa unei evidențe clare n-ar fi o problemă gravă.
Singura statistică pe care ONJN o oferă este la nivel național: de la modificarea legislației, prin OUG nr. 82/2023, au fost depuse aproximativ 20.000 de cereri de autoexcludere. Dar câți dintre aceștia sunt din Sibiu? Mister total.
Un sistem greoi pentru o problemă gravă
Mai mult, ONJN admite că, în prezent, gestionează aceste cereri manual, într-un banal fișier Excel. Abia acum instituția se gândește să achiziționeze un sistem informatic modern, care să permită transmiterea și verificarea automată a autoexcluderilor. „În prezent, ONJN prelucrează și gestionează cererile de autoexcludere în format tabelar (xlsx). Precizăm că, la nivelul ONJN sunt în curs de implementare procedurile administrative de achiziționare a unui sistem informatic modern, care va permite transmiterea și verificarea automată a autoexcluderilor, eliminând astfel eventualele întârzieri și asigurând un mecanism instantaneu și eficient”, spune Gabriel Gheorghe, președintele ONJN.
Până atunci, organizatorii de jocuri de noroc trebuie să transmită ONJN cererile de autoexcludere în termen de două zile lucrătoare, iar ONJN le procesează „într-un termen cât mai scurt posibil”. Asta înseamnă că un dependent de jocuri de noroc, deși autoexclus, poate avea în continuare acces la aceste spații, pentru că baza de date nu este actualizată instantaneu.
Amenzi mari pentru sălile care nu țin cont de autoexcluderi
Oficial, ONJN susține că amendează operatorii care permit accesul persoanelor autoexcluse, sancțiunile fiind cuprinse între 50.000 și 100.000 de lei. Neoficial, faptul că instituția nu ține evidențe clare și se bazează pe procese manuale ridică semne serioase de întrebare asupra eficienței acestui sistem. „În prezent, autoexcluderea se aplică tuturor categoriilor de jocuri de noroc, fără a se face diferențiere între diferitele tipuri de activități de jocuri, locații sau organizatori de jocuri de noroc. Acest lucru înseamnă că, odată ce un participant la jocul de noroc decide să se autoexcludă și depune o cerere în acest sens la ONJN sau la oricare dintre organizatorii licențiați, acesta nu va mai avea acces la nicio formă de joc de noroc, aplicându-se atât pentru cele desfășurate în locații specializate, cât și pentru cele desfășurate în mediul online”, arată Gabriel Gheorghe, președintele ONJN, în răspunsul oferit redacției Ora de Sibiu .
Dependența de jocuri de noroc este o problemă reală, iar mii de români, inclusiv sibieni, se luptă cu acest flagel. ONJN promite modernizare, dar până atunci rămâne o instituție care „nu ține o evidență”, exact acolo unde ar trebui să conteze cel mai mult.
