Parohia Evanghelică C.A. Sibiu a reacționat public după conferința de presă susținută pe 1 aprilie 2025 de către Dr. Alexandru Chituță, managerul interimar al Muzeului Național Brukenthal, acuzând o serie de declarații „incomplete” și reamintind condițiile clare ale colaborării dintre cele două instituții.
Într-un comunicat detaliat, Parohia subliniază că, de la momentul retrocedării din anul 2005 a Palatului Brukenthal și a bunurilor mobile naționalizate de regimul comunist, acestea au fost puse la dispoziția Muzeului Național Brukenthal cu titlu de comodat – adică folosință gratuită – exclusiv pentru activitate muzeală. Aceste prevederi sunt stipulate clar în contractele semnate, inclusiv în cele actuale, încheiate la finalul anului 2023 și aflate încă în vigoare, contracte semnate chiar de către managerul Chituță.
Potrivit clauzelor contractuale, Muzeul nu are dreptul să permită utilizarea acestor spații de către terți pentru activități care nu sunt în mod direct legate de misiunea sa muzeală – cum ar fi evenimente private, concerte sau activități de divertisment. În plus, pentru orice astfel de utilizare este obligatoriu acordul scris, prealabil, al proprietarului – în acest caz, Parohia Evanghelică. Acest acord, spun reprezentanții parohiei, nu a fost solicitat, ceea ce înseamnă o încălcare a prevederilor contractuale.
„Așa cum este deja cunoscut din mass-media, spații ale Palatului Brukenthal, atât curtea cât și unele încăperi, au fost cedate de Muzeul Național Brukenthal către terți pentru evenimente cu caracter privat sau public recreativ. Aceste activități au avut loc fără acordul nostru”, se menționează în comunicat.
Totuși, Parohia nu respinge ideea utilizării unor spații în scopuri comerciale – de exemplu, pentru deschiderea unei cafenele – dar cu două condiții esențiale: să nu existe riscuri asupra integrității fizice a clădirii (inclusiv fonice sau de incendiu) și veniturile obținute din astfel de activități să fie folosite exclusiv pentru întreținerea și renovarea Palatului Brukenthal. În lipsa unei finanțări corespunzătoare din partea statului în ultimii 20 de ani, Parohia este deschisă unor soluții alternative, dar insistă pe transparență și respectarea scopului în care bunurile au fost încredințate.
În ceea ce privește refuzul de către Parohie a două cereri de împrumut pentru lucrări de artă – menționat de managerul interimar în conferința de presă – Parohia explică faptul că, până acum, a aprobat împrumutul a zeci de opere, însă cere ca solicitările să fie făcute în termen rezonabil și să includă toate informațiile necesare privind condițiile de transport, asigurare și expunere. „Este esențial ca aceste bunuri, de o valoare culturală națională, să fie protejate adecvat. Cazuri precum furtul Coifului dacic de la Coțofenești arată cât de importantă este respectarea acestor standarde”, avertizează Parohia.
Un alt punct important atins în comunicat este necesitatea finalizării inventarierii bunurilor culturale mobile retrocedate în 2005. Parohia atrage atenția că, deși au trecut 20 de ani, procesul de inventariere nu este încheiat și cere ca acesta să continue „pe compartimente, în mod transparent și conform legislației actualizate în 2024”. Finalizarea inventarului este considerată o condiție esențială pentru dezvoltarea unei colaborări durabile între Stat și Biserică, în beneficiul patrimoniului național și al reputației culturale a Sibiului.
Parohia reiterează că nu a cerut și nu cere nicio compensație financiară pentru folosința gratuită a imobilelor și bunurilor mobile încredințate Muzeului. Scopul acesteia este ca muzeul și colecțiile sale să fie protejate și gestionate corespunzător pentru generațiile viitoare, iar în acest sens, își exprimă disponibilitatea de a colabora atât cu conducerea instituției, cât și cu Ministerul Culturii pentru găsirea unor soluții sustenabile.
