La cei 53 de ani ai sÄi, Ioan Florin HanÈ a vÄzut multe. Paradoxal, pe cele mai multe, bune sau rele, le-a „vÄzut” de când Èi-a pierdut vederea la ambii ochi.
Numele HanÈ a ajuns pe buzele a milioane de români dupÄ ce, cu puÈine zile în urmÄ, Sara HanÈ a primit „golden buzz” la „Românii au talent”, ca rÄsplatÄ pentru felul în care a cântat Èi miÈcat sufletele juraÈilor Èi a milioane de români.
Povestea Sarei, nÄscutÄ prematur, cu o paralizie la mâna stângÄ Èi 36 de intervenÈii chirurgicale pe trupul firav, este concuratÄ de însÄÈi povestea tatÄlui sÄu, Ioan Florin HanÈ, de parcÄ soarta amândurora le-ar fi fost scrisÄ de un scenarist de la Hollywood, noteazÄ CJ Sibiu într-o postare pe Facebook.
De altfel, fiecare membru al familiei formatÄ din cei doi pÄrinÈi Èi Èase copii, are o poveste aparte, iar capul acesteia, „HanÈi” pentru prieteni, nu face excepÈie. „Sunt nÄscut în RÄÈinari, însÄ am crescut la casa de copii. Întâi, la centrul de pe strada Hegel, în Sibiu, apoi la BoiÈa”, spune bÄrbatul care, la doar 19 ani, a plecat sÄ lucreze pe Èantiere.
S-a cÄsÄtorit cu Margareta, cea care avea sÄ-i dÄruiascÄ patru fete Èi doi bÄieÈi. „Când s-a nÄscut al doilea copil, Samuel, mi-am pierdut din puterea ochilor. Acum vÄd doar lumini Èi umbre. Paradoxal, câteodatÄ, pentru câteva clipe, vÄd mai bine, apoi revin la pete de umbre Èi lumini”.
ViaÈa pe Èantier a luat sfârÈit brusc, în momentul în care a fost la un pas de moarte: „Lucram la un bloc pe strada LungÄ. Balcoanele nu aveau montate încÄ balustrade Èi, cum vedeam foarte rÄu, a fost cât pe aici sÄ cad de la înÄlÈime”.
„Retinopatie pigmentarÄ” a fost diagnosticul necruÈÄtor pus de medici, care i-au spus cÄ treptat îÈi va pierde vederea.
Iar ceea ce pÄrea a fi un capÄt de drum s-a transformat într-un nou început: „M-am înscris la o ÈcoalÄ biblicÄ de lângÄ BraÈov, unde am studiat teologia neo-protestantÄ. Timp de patru ani am fÄcut naveta cu trenul. SoÈia mÄ conducea la garÄ Èi apoi mergeam singur cu trenul pânÄ în BraÈov. De aici, mÄ prelua un coleg cu maÈina.”
Aproape nevÄzÄtor, tatÄl celor Èase copii a devenit student navetist, frigul fiind primul lucru care îi vine în minte atunci când este întrebat despre Ècoala biblicÄ. „Plecam la patru dimineaÈa, pe frig. În tren era frig, în maÈina colegului frig, în bÄnci ajungeam aproape îngheÈat.”
În timpul studiilor, Ioan Florin HanÈ a simÈit cÄ trebuie sÄ înveÈe mai mult: „M-am înscris la o nouÄ specializare, de consiliere psihologicÄ. AÈa cÄ am continuat sÄ fac naveta alÈi trei ani, tot lângÄ BraÈov. Astfel, aproape orb, am fÄcut naveta timp de Èapte ani ca sÄ învÄÈ Èi sÄ pot sÄ-mi întreÈin familia.”
Sibianul a absolvit douÄ specializÄri ce-i aduc liniÈte în suflet Èi îi uÈureazÄ dialogul cu cei din jur: „Merg la biserica penticostalilor, adventiÈtilor sau a oricÄror neoprotestanÈi, unde le vorbesc oamenilor despre Dumnezeu. Mai ajung Èi în casele lor, atunci când vor sÄ-Èi uÈureze din poveri. ViaÈa poate fi grea, dar atunci când îÈi deschizi sufletul ai o ÈansÄ sÄ-Èi menÈii familia unitÄ”.
Ca sÄ-Èi poatÄ întreÈine numeroasa familie, Ioan Florin HanÈ a fÄcut un curs de masaj. „Din 2006 fac masaj oamenilor cu diferite probleme. Nu trebuie sÄ-Èi foloseÈti ochii ca sÄ vezi cât de bolnavi am ajuns. Sedentarismul este principalul vinovat atunci când vorbim despre diabet, hipertensiune, afecÈiuni ale ligamentelor, colanei cervicale sau articulaÈiilor.”
Aducerile-aminte îi stârnesc un val de emoÈie. Face pauze dese, iar Margareta, cea care de peste trei decenii îi stÄ alÄturi, îl încurajeazÄ. „HanÈi, dragule, sunt aici!”
Îl Èine de mânÄ Èi, împreunÄ, fac o socotealÄ pe cât de simplÄ, pe atât de miÈcÄtoare: „Estera este prima noastrÄ fiicÄ. Are 30 de ani, doi copii, locuieÈte în judeÈul Alba. A terminat Facultatea de Teatru Èi cântÄ foarte bine la vioarÄ. Samuel, cel de-al doilea copil, are 28 de ani, 2 copii, lucreazÄ ca taximetrist în Anglia. CântÄ la orgÄ Èi chitarÄ Èi, chiar dacÄ este departe, îl simÈim lângÄ inimile noastre. Apoi, Naomi, care are un bÄiat Èi a absolvit design vestimentar, are 26 de ani, iubeÈte chitara Èi locuieÈte în MureÈ. UrmeazÄ Devora, 25 de ani, absolventÄ de MedicinÄ, specializarea Chirurgie, stabilitÄ în Germania. Ruben are 19 ani Èi a fost primul nostru copil care a ajuns la „Românii au talent”. A terminat Colegiul „Octavian Goga” din Sibiu, cântÄ la orgÄ Èi chitarÄ, iar acum se decide ce cale sÄ urmeze. CocheteazÄ cu Dreptul. AÈa, ajungem la Sara, cea mai micÄ, elevÄ la Ècoala 10 din TurniÈor. O copilÄ nÄscutÄ prematur, care a trecut prin multe operaÈii la mâna stângÄ, coloanÄ Èi picioare. Acum, a bucurat o ÈarÄ întreagÄ la „Românii au talent” Èi chiar dacÄ nu va ajunge sÄ câÈtige marele premiu o sÄ îi spunem sÄ continue sÄ aibÄ încredere în ea. Copiii sunt comorile noastre, ne rugÄm Domnului sÄ le îngÄduie ani mulÈi.”
SoÈii HanÈ se descriu ca fiind oameni simpli. Nu vor nimic, de la nimeni. Doar sÄ fie trataÈi egal Èi cu respect. „Am fost la notar pentru a semna niÈte documente, iar acolo mi s-a spus sÄ aduc un martor. AdicÄ, la PoliÈie, la bancÄ sau la spital, pot semna singur, ca un om normal, iar la notar nu? Ce legi sunt astea?”, spune cu nÄduf bÄrbatul cÄruia soarta i-a rezervat Èi alte greutÄÈi: un infarct de cord, urmat de trei stenturi pe inimÄ. Apoi luni lungi de dializÄ care încÄ nu s-au încheiat.
Pe cei doi soÈi i-am întâlnit într-o cafenea, cÄminul fiind locul în care preferÄ sÄ nu calce decât membrii familiei. O casÄ doar al lor, în care este permanent luminÄ, iar „HanÈi” o poate regÄsi în fiecare cuvânt sau gest al celor de lângÄ el.
Prin vitrina localului, soarele pÄtrunde Èi lumineazÄ jumÄtate din chipul bÄrbatului despre a cÄrui viaÈÄ suntem tentaÈi sÄ credem cÄ este scufundatÄ în întuneric. ÎnsÄ, chiar Èi cealaltÄ parte a chipului sÄu, unde soarele de primÄvarÄ nu poate ajunge, lumineazÄ.
Copiii i-a adus atât de multÄ bucurie Èi luminÄ în suflet încât, involuntar, o revarsÄ Èi asupra celor pe care-i întâlneÈte.
Margareta Èi Ioan Florin HanÈ s-au luat de mânÄ Èi, încetiÈor, au plecat sÄ-Èi aÈtepte mezina în faÈa Ècolii. Se sunÄ de ieÈire, iar printre zecile de copii gÄlÄgioÈi Èi neastâmpÄraÈi, ale cÄror glasuri umplu strada, vine Sara.
Pentru bÄrbatul nevÄzÄtor, soarele tocmai a rÄsÄrit în faÈa unei Ècoli din TurniÈor, cartier de la marginea celui mai mare oraÈ din judeÈul Sibiu, cel cu oameni Èi locuri de poveste!
