Astăzi, 23 aprilie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți ai Bisericii și un simbol al curajului și al biruinței asupra răului. În 2025, această sărbătoare importantă cade în Săptămâna Luminată, imediat după Paște, marcând nu doar victoria vieții asupra morții, ci și începutul verii pastorale.
Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinți creștini, și a trăit în vremea prigoanei împotriva creștinilor din timpul împăratului Dioclețian. Ajuns comandant în armata romană, el nu și-a ascuns credința, ci a mărturisit-o public, fapt pentru care a fost supus la torturi cumplite și, în cele din urmă, decapitat în anul 303. Curajul său l-a consacrat drept unul dintre marii martiri ai Bisericii, notează Digi24.
În iconografie, Sfântul Gheorghe este reprezentat călare pe un cal alb, străpungând cu sulița un balaur – imagine ce simbolizează lupta sa cu răul și este inspirată de o legendă în care salvează cetatea Silena din Libia. Mantia roșie pe care o poartă în icoane este semn al martiriului, iar în unele reprezentări apare ca războinic sau conducător militar cu cruce și sabie.
Sfântul Gheorghe este și ocrotitorul Forțelor Terestre ale Armatei Române, dar și un personaj marcant în folclorul românesc. Alături de Sfântul Dumitru, el este considerat „străjer al timpului”, având în grijă cheile vremii: el aduce primăvara, în timp ce Sfântul Dumitru aduce iarna.
Obiceiuri și tradiții românești de Sfântul Gheorghe
Ziua de 23 aprilie este marcată de numeroase obiceiuri străvechi, transmise din generație în generație, care reflectă legătura profundă a oamenilor cu natura și spiritualitatea.
Una dintre tradițiile populare este împodobirea caselor cu ramuri de plante cu rol protector: în Muntenia se folosesc crenguțe de stejar sau păr, în Transilvania leuștean, iar în Banat frunze de fag sau gorun. Se crede că aceste plante apără gospodăriile de spiritele rele.
În multe zone din țară, oamenii obișnuiesc să se spele dimineața, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, pentru sănătate și purificare. De asemenea, este un moment prielnic pentru culesul plantelor medicinale, care, potrivit tradiției, au puteri vindecătoare dacă sunt adunate în această zi.
În biserici se oficiază slujbe speciale, iar credincioșii aprind lumânări și împart alimente și plante aromatice, precum leușteanul și florile de liliac, în memoria celor adormiți.
Preotul Gabriel Cazacu de la Mănăstirea Cașin din București a subliniat într-o declarație pentru Digi24 că „Sfântul trebuie cinstit prin odihnă, reculegere și fapte bune. Este o zi în care nu se recomandă muncile fizice grele, ci o zi a sufletului.”
O superstiție larg răspândită spune că nu este bine să dormi în ziua de Sfântul Gheorghe, pentru că „furi somnul mieilor” și vei fi lipsit de energie tot anul.
Sărbătoarea de astăzi aduce astfel o împletire armonioasă între valorile creștine, tradiția populară și reînnoirea naturii, fiind o zi în care oamenii se întorc spre credință, familie și obiceiuri strămoșești.
