Transfăgărășanul (DN7C), considerat unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din lume, va fi redeschis circulației rutiere în vara anului 2025, conform calendarului obișnuit, începând din luna iulie. În prezent, tronsonul alpin dintre Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș) este închis circulației, restricție impusă anual între 20 octombrie și 1 iulie din cauza riscurilor de avalanșă și a condițiilor meteorologice severe din Munții Făgăraș.
Conform HG 615/2020 privind circulația rutieră pe drumurile montane, atât DN7C „Transfăgărășan”, cât și DN67C „Transalpina” se închid în fiecare an în perioada menționată, cu posibilitatea ca data exactă de redeschidere să fie ajustată în funcție de starea vremii și de cantitatea de zăpadă rămasă la altitudini mari, în special în zona Bâlea Lac (2042 m altitudine). Deși CNAIR nu a anunțat încă oficial data redeschiderii pentru 2025, se estimează că circulația va fi reluată în primele zile ale lunii iulie, dacă vremea permite, notează Digi24.
În sezonul rece, circulația rutieră dinspre nord este permisă până la Bâlea Cascadă, de unde turiștii pot urca la Bâlea Lac cu telecabina. Chiar dacă fizic drumul dintre Conacul Ursului și Cabana Capra nu este barierat, el este închis tehnic (prin semnalizare rutieră) din cauza pericolului de avalanșe, atrag atenția autoritățile. Pe celelalte porțiuni ale Transfăgărășanului, circulația este permisă tot timpul anului, dacă vremea este favorabilă, iar deszăpezirea este realizată zilnic.
Drumul Național 7C, cunoscut sub numele de Transfăgărășan, leagă comuna Bascov din județul Argeș de localitatea Cârțișoara din județul Sibiu, întinzându-se pe o lungime de aproximativ 151 km. Cea mai spectaculoasă porțiune este cea care traversează Munții Făgăraș, între barajul Vidraru și Bâlea Lac, unde șoseaua atinge altitudinea maximă de 2042 metri, devenind astfel al doilea cel mai înalt drum rutier din România, după Transalpina.
Transfăgărășanul a fost construit între 1970 și 1974 la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu, ca o rută strategică menită să permită traversarea rapidă a Carpaților în caz de invazie militară. Inițial proiectat ca un drum forestier cu o singură bandă, traseul a fost redesenat în 1971 pentru a deveni un drum național montan cu două benzi, lățime de minimum 6 metri și acostamente de 1 metru, incluzând tuneluri, viaducte și pasaje impresionante. În construcția sa au fost implicate mai multe ministere, inclusiv Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Energiei Electrice, cel din urmă responsabil cu execuția tunelului de la altitudinea de 2042 m.
Faima internațională a Transfăgărășanului a explodat în 2009, când realizatorii emisiunii britanice Top Gear l-au declarat „cel mai frumos drum din lume” și „cea mai uimitoare șosea pe care am văzut-o vreodată”.
Pe traseu, turiștii pot vizita o serie de obiective spectaculoase:
-
Barajul Vidraru – o capodoperă inginerească finalizată în anii ’60;
-
Cetatea Poenari – fortăreața lui Vlad Țepeș, cocoțată pe o stâncă și accesibilă prin urcarea a peste 1.400 de trepte;
-
Lacul și Cascada Bâlea – renumite pentru peisajele alpine și hotelul de gheață;
-
Tunelul Capra-Bâlea – cel mai lung tunel rutier din România (884 metri).
Transfăgărășanul rămâne nu doar o atracție turistică de excepție, ci și un simbol al ingeniozității inginerești românești, atrăgând anual zeci de mii de vizitatori din întreaga lume, mai ales în sezonul estival.
