Mai mulți români traversează, în perioada aceasta premergătoare turului doi al alegerilor, simptome psihice diverse: neliniște interioară, insomnii, tristețe, mâhnire, revoltă, diminuarea motivației pentru activitățile cotidiene, idei obsesive legate de viitorul țării ș.a. Așa cum este firesc să te simți ud atunci când te-a plouat, la fel se situează în parametri normali să nu fi bine când țara este în pericol.
În rândul celor cu care am discutat, cel mai mult mi-a atras atenția gradul crescut de agresivitate. Românii sunt mânioși. Indiferent de opțiunea de vot, românii sunt răzvrătiți. Agresivitatea nu este o trăire nocivă, dar modul în care o folosim poate fi unul nefast atât pentru noi, cât și pentru ceilalți.
Dacă simțirile noastre sunt adecvate contextului politic, dar ne afectează viața pe celelalte paliere (familial, profesional, social), iată câteva moduri în care le putem folosi în scopuri constructive și le putem diminua forța de a ne afecta viața! Înainte de toate, afectivitatea noastră este folositor să ne îndrepte să studiem, să analizăm cu atenție. Frica se naște din incertitudine. Cu cât vom cunoaște mai mult despre ce înseamnă pentru noi o alegere sau cealaltă, cu atât vom transforma mai mult panorama necunoscutului în cunoscut și starea de tensiune se va diminua. Evident, rămâne să ne luptăm cu frica provenită din neîncrederea că semenii noștri nu vor fi la fel de conștiincioși în a se informa, dar aceasta este ceva ce nu putem controla. Ne putem pune la curent cu planul de conducere a țării pe care o are fiecare candidat, cu doctrina partidelor care îl susțin, cu modul în care e realist sau nu programul de guvernare. Putem afla care sunt consecințele interne și externe ale venirii la șefia statului a unuia sau a altuia. Este important apoi să verificăm cele descoperite prin prisma profesioniștilor, a politologilor, a oamenilor care au studiat îndelung știința politică. Aceștia privesc obiectiv, expert, politica și nu sunt plătiți să ne dezinformeze, așa cum s-a demonstrat că o fac unii jurnaliști în emisiunile televizate. Calificați să ne lămurească de consecințele alegerilor unuia sau a altuia dintre aspiranții la fotoliul de la Cotroceni sunt și economiștii. Țara aceasta nu poate funcționa fără finanțe și în niciun caz nu se poate autoîntreține, de aceea răcirea relațiilor cu statele partenere europene înseamnă pentru mulți români faptul că vor rămâne fără slujbă. Este de examinat care dintre candidați este deschis parteneriatelor occidentale, care este credibil, care poate aduce investitori occidentali spre a crea locuri de muncă pentru tot mai mulți români, chiar pentru a avea destule resurse la buget pentru plătirea salariilor și a pensiilor noastre. Ce influență ar avea alegerea noastră asupra sănătății? Am rămâne la același stadiu sau, prin parteneriate cu spitalele din alte state, am putea beneficia de ultimele inovații tehnologice menite să ne mărească anii vieții și să ni-i facă mai sănătoși? Apoi mult invocată este chestiunea tradiției. Este ea amenințată în mod real de suportul și prezența în țara noastră a celor de alte etnii? Priviți la Ardeal! Conviețuiesc în pace și bună vecinătate etnici sași, maghiari ș.a. Nici religia ortodoxă, majoritară, nu simte nicio presiune din partea reprezentanților altor confesiuni; din contră, fiecare întâlnire comună cu „străinii” a adăugat o nestemată în tezaurul multicultural de credințe și de obiceiuri ale românilor.
Agresivitatea ne este benefică dacă știm să o direcționăm spre sursa ei, spre ceea ce o provoacă. Ce ne deranjează, de fapt? Ce ne supără? Pe cine (pe ce) suntem revoltați? Dacă răspunsul este unul vag, nedefinit, agresivitatea noastră va rămâne o forță care ne macină pe noi. De asemenea, dacă ne vom irosi timpul certându-ne cu cei care votează altfel decât noi, ne vom rata ținta. De îndată ce vom afla motivul mâhnirii noastre, agresivitatea va căpăta un sens și ne va deveni un imbold. Forța care se naște din mânia noastră ne poate orienta spre a vota corect și spre a-i învăța pe ceilalți, în scris, în discuții, în orice interacțiune cu ei, care au fost pașii pe care i-am parcurs spre a ajunge la decizia de vot.
Ne așteaptă multe zile în care trăirile noastre vor fi încercate la maximum! Pentru a ne păstra sănătatea fizică și emoțională, este necesar ca, din când în când, să punem politica pe pauză. Să ne abatem conștient și voluntar de la implicarea politică, spre a ne vedea de celelalte aspecte ale existenței. Până la urmă, indiferent de rezultatul alegerilor, vom fi nevoiți să trăim cu noi înșine și unii cu alții.
Vot înțelept!
