NouÄ parlamentari a dat Sibiul în urma alegerilor din luna decembrie a anului trecut. În primele luni de mandat, câÈiva dintre ei s-au Èinut de treabÄ Èi au venit cu propuneri legislative, au avut interpelÄri Èi au pus întrebÄri, reprezentând comunitatea sibianÄ, în timp ce alÈii au dormit în bocanci Èi au uitat scopul pentru care au fost aleÈi.
Sibiul are Èase deputaÈi Èi trei senatori în Parlamentul României. Adrian Echert (USR), Nicolae-Mirel Ion (SOS), Sebastian-Andrei KroncsiÈ (POT), Fabian-Cristian Radu (AUR), Bogdan Gheorghe Trif (PSD) Èi Raluca Turcan (PNL) au fost aleÈi deputaÈi, iar Ruxandra Cibu Deaconu (USR), Nicolae Neagu (PNL) Èi LuminiÈa PÄucean-Fernandes (AUR) au fost aleÈi senatori.
Printre cei mai harnici, o senatoare care n-a stat în Sibiu în ultimii ani
Deputatul Adrian Echert (USR) a avut Èapte iniÈiative legislative, unele dintre aflându-se în lucru la comisii. Printre aceste iniÈiative se regÄsesc o propunere pentru completarea Legii învÄÈÄmântului preuniversitar, o propunere pentru completarea unei ordonanÈe privind regimul deÈeurilor Èi o propunere privind limitarea propagÄrii prin platforme online foarte mari a conÈinutului ilegal, care incitÄ la urÄ sau care are ca scop inducerea în eroare a opiniei publice. Echert a avut Èi Èase interpelÄri în plen, printre care se regÄsesc teme precum siguranÈa echipajelor medicale de pe ambulanÈe Èi stadiul digitalizÄrii ANAF. O interpelare a vizat Sibiul, Èi anume emiterea unei hotÄrâri de guvern pentru includerea Muzeului NaÈional Brukenthal în lista obiectivelor protejate de Jandarmeria RomânÄ. Deputatul USR a avut Èi Èase luÄri de cuvânt în plen, trei dintre ele fiind declaraÈii politice. În februarie, a dezbÄtut proiectul legii bugetului de stat pe anul 2025 Èi a vorbit despre demisia preÈedintelui Klaus Iohannis, în luna martie a avut o declaraÈie politicÄ despre situaÈia sistemului sanitar din România, iar în luna aprilie a luat cuvântul cu privire la asumarea responsabilitÄÈii a statului faÈÄ de pacienÈii cu vulnerabilitÄÈi.
Deputatul Nicolae-Mirel Ion (SOS) a avut zece iniÈiative legislative. Câteva dintre ele au vizat modificarea Èi completarea legii privind organizarea Èi funcÈionarea CurÈii ConstituÈionale; modificarea legii privind finanÈarea partidelor politice Èi a campaniilor electorale; instituirea zilei de 10 ianuarie ca Zi NaÈionalÄ de comemorare a BÄtÄliei de la Vaslui Èi declararea zilei de 5 octombrie ca „Ziua Drepturilor Electorale”. A avut trei luÄri de cuvânt în plen, când s-a poziÈionat împotriva legii privind controlul utilizÄrii spaÈiului aerian naÈional, când a susÈinut o declaraÈie politicÄ despre „instaurarea dictaturii în România” Èi când a dezbÄtut proiectul de lege privind azilul în România, declarând cÄ în Sibiu „mamele ucrainene au Èi grÄdiniÈe speciale pentru copiii lor”, iar oraÈul este „plin de maÈini ucrainene de lux”. Ion a semnat Èi o moÈiune, iniÈiatÄ de parlamentarii AUR, SOS Èi POT, cu titlul „Premierul Nordis trebuie sÄ plece, românii sunt sÄtui de umilinÈÄ”, moÈiune care a fost respinsÄ.
Deputatul Fabian-Cristian Radu (AUR), care nu are origini sibiene, el fiind din BucureÈti, a avut cinci iniÈiative legislative, printre care amintim o propunere pentru modificarea Èi completarea legii privind învÄÈÄmântul preuniversitar, Èi alta privind modificarea legii privind organizarea Èi funcÈionarea CurÈii ConstituÈionale. A avut douÄ luÄri de cuvânt în plen – în februarie, când a dezbÄtut proiectul legii bugetului de stat, respectiv când l-a interpelat pe prim-ministrul Marcel Ciolacu cu privire la „Aprobarea licenÈei de concesiune pentru exploatarea zÄcÄmântului de sare gemÄ din zona Valea Florilor, judeÈul Cluj”. Radu a semnat Èi el trei moÈiuni: „Premierul Nordis trebuie sÄ plece”, „De la democraÈie la regim hibrid: România sub jugul poliÈiei politice asmuÈite de ministrul Predoiu” Èi „DiplomaÈia româneascÄ în era Hurezeanu”.
Deputatul Bogdan Gheorghe Trif (PSD) Èi-a început timid noul mandat. A avut Èapte iniÈiative legislative, printre care amintim „Instituirea anului 2026 ca Anul Nadia ComÄneci”, „Instituirea anului 2026 ca Anul Constantin BrâncuÈi” Èi Instituirea anului 2025 ca Anul Cultural Mihai Eminescu”. A avut o singurÄ luare de cuvânt în plen, în luna aprilie, vorbind despre modernizarea infrastructurii rutiere Èi numÄrul de kilometri de drum de mare vitezÄ ce se vor da în trafic în acest an.
Deputatul Raluca Turcan (PNL) a avut 12 propuneri legislative, unele dintre ele fiind în analizÄ la comisii, altele la dezbatere în Senat. Printre ele, se numÄrÄ o iniÈiativa legislativÄ pentru declararea lunii martie drept „Luna Femeilor” Èi o iniÈiativÄ pentru completarea legii privind reforma în domeniul sÄnÄtÄÈii. Turcan a avut o întrebare adresatÄ Guvernului, privind numÄrul bancomatelor (ATM) amplasate în incinta sÄlilor unde se desfÄÈoarÄ jocuri de noroc, Èi o solicitare de informaÈii cu privire la numÄrul de beneficiari ai unei facilitÄÈi fiscale. Deputata a avut luÄri de cuvânt la 220 de puncte de sumar în 12 ÈedinÈe Èi alte 29 de luÄri de cuvânt în ÈedinÈele Biroului Permanent.
Senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu (USR) a avut pânÄ acum cinci propuneri legislative, printre care se numÄrÄ declararea anului 2026 ca „Anul Nadia ComÄneci” Èi abrogarea legii pentru înfiinÈarea AgenÈiei pentru Calitatea Èi Marketingul Produselor Agroalimentare. În luna februarie, a cerut explicaÈii Ministerului Afacerilor Interne cu privire la ancheta în dosarul „Cocaina de la Marea NeagrÄ”, solicitând rÄspunsuri cu privire la mÄsurile luate pentru combaterea traficului de droguri în România. Cibu a avut 14 luÄri de cuvânt în plen în 32 de ÈedinÈe.
Senatoarea LuminiÈa PÄucean-Fernandes (AUR), care pânÄ în 2021 a locuit în strÄinÄtate, stabilindu-se apoi la MediaÈ, a avut cele mai multe iniÈiative care sÄ vizeze judeÈul Sibiu. PÄucean a avut trei propuneri legislative, una dintre ele privind instituirea anului 2025 ca „Anul Rezervistului Militar”. A fÄcut Èase declaraÈii politice, una având legÄturÄ cu judeÈul Sibiu, respectiv „InvestiÈii în salvarea de vieÈi – modernizarea infrastructurii medicale de urgenÈÄ la MediaÈ”. A pus nouÄ întrebÄri – multe având legÄturÄ cu Sibiul: a cerut clarificÄri cu privire la situaÈia finanÈÄrii Èi implementÄrii proiectului noului spital judeÈean; a cerut clarificÄri cu privire la situaÈia cabinetului de expertizÄ medicalÄ din MediaÈ; a solicitat o analizÄ Èi intervenÈie privind PUZ-ul propus pe strada Xenopol din Sibiu. Senatoarea AUR a avut 13 luÄri de cuvânt în plen. A semnat patru moÈiuni, una având ca obiect „Vaccinuri, minciuni Èi tÄcere – ministrul Rafila trebuie sÄ plece”.
O pornire mai greoaie…
Un deputat Èi un senator de Sibiu n-au avut prea multÄ activitate în primele aproape cinci luni de mandat. Nu au avut interpelÄri Èi nu au lucrat pentru sibieni.
Deputatul Sebastian-Andrei KroncsiÈ (POT) n-a avut nicio activitate notabilÄ. Cu doar douÄ iniÈiative legislative, una pe legea privind activitatea consularÄ, iar alta pe OUG privind programul de gestionare a câinilor fÄrÄ stÄpân, KroncsiÈ nu a luat nici mÄcar o datÄ cuvântul în plen, dar a semnat douÄ moÈiuni, cea legatÄ de „premierul Nordis” Èi alta cu titlul „DiplomaÈia româneascÄ în era Hurezeanu: izolarea ca strategie, irelevantÄ ca vocaÈie Èi pasivitatea ca politicÄ de stat. Cronica unei politici externe în derivÄ”, iniÈiatÄ de deputaÈii AUR Èi POT.
Senatorul Nicolae Neagu (PNL) a avut Èi el tot douÄ propuneri legislative, una pentru completarea legii privind reforma în domeniul sÄnÄtÄÈii, alta pentru modificarea legii privind Codul penal. Nu a pus întrebÄri, nu a avut întrebÄri Èi a luat cuvântul în plen de douÄ ori, atunci când a depus jurÄmântul.
CiteÈte Èi: Averile senatorilor Èi deputaÈilor de Sibiu. Unul conduce un Porsche, în timp ce altul n-are niciun leu în cont
