În ultima vreme, apicultura urbană sau în zonele periurbane a devenit din ce în ce mai populară. Din ce în ce mai mulți români aleg să amplaseze stupii în curte, la marginea satelor sau chiar în apropierea orașelor. Această tendință stârnește uneori controverse, mai ales în rândul vecinilor care se tem de înțepături sau de eventualele probleme de sănătate. Întrebarea este legitimă: are voie vecinul meu să țină stupi? Și dacă da, în ce condiții?
Ce spune legislația românească?
Conform legislației în vigoare, orice persoană fizică sau juridică poate deține stupi, cu condiția respectării unor reguli minime. Apicultura este reglementată în România de Legea Apiculturii nr. 383/2013, precum și de normele emise de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Această lege nu interzice în mod expres deținerea stupilor în mediul rural sau în zonele rezidențiale, însă prevede condiții clare privind distanțele față de proprietățile vecinilor și siguranța activității apicole.
Distanțe minime prevăzute de lege
Una dintre cele mai importante prevederi este legată de distanța dintre stupi și vecinătăți:
- Stupii trebuie amplasați la o distanță de cel puțin 5 metri de gardul vecinului, dacă există un obstacol natural sau artificial (gard, plasă, perete verde) de minimum 2 metri înălțime care să oprească zborul direct al albinelor.
- În absența unui astfel de obstacol, distanța minimă recomandată crește la 10 metri.
- Dacă stupii sunt amplasați în apropierea drumurilor publice sau a școlilor, grădinițelor, piețelor etc., trebuie să fie izolați corespunzător sau mutați temporar în timpul culesurilor intensive.
Ce se întâmplă dacă vecinul nu respectă legea?
Dacă un vecin amplasează stupii prea aproape de proprietatea dumneavoastră și nu respectă distanțele legale, aveți dreptul să faceți o sesizare către Primărie, Poliția Locală sau DSVSA. În baza acestei sesizări se poate efectua un control la fața locului.
Dacă se constată neconformități, apicultorul poate fi obligat să mute stupii sau să monteze un gard de protecție. În unele cazuri, nerespectarea regulilor poate atrage și amenzi.
Când albinele devin o problemă de sănătate publică
Prezența albinelor poate deveni problematică în următoarele situații:
- dacă vecinii sunt alergici la înțepături;
- dacă există copii mici sau persoane vulnerabile;
- dacă zborul albinelor este constant deasupra curții vecine, creând disconfort;
- dacă sunt lăsate grămezi de ceară, faguri sau miere în aer liber, atrăgând roiuri.
În astfel de cazuri, dialogul cu apicultorul este esențial. Dacă nu se ajunge la o înțelegere, poate interveni autoritatea locală.
Cum poate preveni apicultorul conflictele?
Pentru a evita conflictele de vecinătate, se recomandă:
- montarea unui gard viu sau paravan între stupi și proprietatea vecină;
- orientarea urdinișului în direcția opusă grădinii vecinului;
- utilizarea unor stupi de polistiren bine izolați fonic și termic, care reduc agitația coloniilor;
- informarea vecinilor despre existența stupilor și măsurile de siguranță luate.
Apicultura urbană – o soluție sustenabilă
În multe orașe europene, apicultura urbană este încurajată. În Paris, Berlin sau Londra găsești stupi pe clădiri publice, școli și instituții culturale. Și în România există proiecte educaționale care promovează apicultura ca o soluție de reconectare cu natura.
Dacă este practicată responsabil, apicultura este complet compatibilă cu viața modernă. Albinele contribuie la polenizarea plantelor din grădini, livezi și spații verzi, iar beneficiile sunt multiple pentru mediu și sănătatea oamenilor.
Concluzie
Da, vecinul are dreptul să dețină stupi, însă cu respectarea regulilor legale de distanțare, protecție și bună conviețuire. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, prezența albinelor nu ar trebui să fie o problemă. Dimpotrivă, ele pot aduce un plus de biodiversitate și chiar beneficii pentru întreaga comunitate. Iar utilizarea unor stupi de polistiren moderni și bine izolați contribuie la o apicultură discretă și sigură, inclusiv în spații apropiate de zone locuite.
