Tot mai mulți români devin victime ale înșelătoriilor de tip spoofing, o metodă prin care infractorii folosesc identitatea falsă a unor instituții bancare sau autorități pentru a păcăli oamenii și a le fura banii. Folosindu-se de apeluri telefonice simulate, hoții se dau drept reprezentanți ai băncilor și reușesc să convingă victimele să furnizeze date confidențiale sau chiar să instaleze aplicații de control de la distanță.
Un caz recent este cel al unei femei din Deva, care a fost sunată în repetate rânduri de pe un număr ce părea a aparține unei bănci. Sub pretextul că are un cont compromis, escrocii au reușit să o determine să acceseze linkuri suspecte și să permită accesul la aplicația sa bancară. În urma acestei manevre, a fost contractat un credit pe numele ei, iar suma de 57.000 de lei a fost retrasă din cont.
„Fiind sector nou și eu fiind dascăl, am vrut să învăț. Mi-a prezentat prin imagini pe WhatsApp și apoi s-a apucat și mi-a pus un credit. Mi-a dat, după aia, de bănuit și am văzut creditul ăla mare, pe care eu nu l-am vrut”, a declarat victima, scrie Digi24.
Un alt caz grav a avut loc în Botoșani, unde un bărbat a fost păcălit să instaleze aplicații pe telefon după ce i s-a spus că un angajat al băncii i-ar fi compromis contul. Escrocii i-au furat, astfel, 1.000.000 de lei.
„Modul cel mai ușor de a verifica dacă apelul este autentic este să închidem apelul în curs, să spunem că revenim în două minute și apoi să apelăm același număr. Apelul nostru ulterior se va duce către instituția reală, unde vom confirma că nu ei ne-au apelat”, explică Darius Țica, expert în comunicare al DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică).
Reprezentanții poliției spun că aceste tipuri de fraude s-au înmulțit considerabil în ultima perioadă. „Peste 40.000 de lei au fost recuperați până în momentul de față în cazul din Deva. Cercetările continuă”, a declarat Bogdan Nițu, purtător de cuvânt IPJ Hunedoara.
Specialiștii în securitate cibernetică avertizează că nimeni nu oferă bani sau premii gratuite și recomandă prudență maximă în fața apelurilor suspecte, mai ales atunci când este invocat un pericol financiar iminent.
