După validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale și depunerea jurământului de către noul președinte al României, una dintre primele și cele mai importante atribuții ale acestuia este desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Potrivit Constituției, acest demers are loc după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, a tuturor formațiunilor politice parlamentare.
Cum este desemnat prim-ministrul
Conform Constituției României, cetățenii aleg membrii Parlamentului – Camera Deputaților și Senatul –, iar rezultatul acestor alegeri determină componența politică a legislativului. Dacă un partid sau o coaliție de partide obține majoritatea absolută (adică peste 50% din mandate), președintele consultă această formațiune politică înainte de a face o nominalizare.
În cazul în care nu există o majoritate clară, președintele are obligația să poarte consultări cu toate partidele parlamentare. La finalul acestor consultări, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. De regulă, acesta este fie liderul partidului majoritar, fie o persoană susținută de o coaliție parlamentară capabilă să formeze o majoritate.
Un nume vehiculat în prezent pentru funcția de premier este Ilie Bolojan, care ar putea fi susținut de Nicușor Dan, în cazul în care acesta ar deveni președinte, după cum a declarat public de mai multe ori. Totuși, componența viitorului Guvern rămâne, pentru moment, incertă, scrie Digi24.
Votul de încredere din Parlament
După desemnarea candidatului, acesta trebuie să propună o echipă guvernamentală și un program de guvernare, pe care le va prezenta în fața Parlamentului reunit (Camera Deputaților și Senatul). Urmează un vot de încredere. Pentru ca Guvernul să fie învestit, este necesară o majoritate simplă – 50%+1 din totalul parlamentarilor.
Dacă programul și lista Guvernului sunt respinse, președintele României are obligația de a relua consultările cu partidele parlamentare și de a desemna un alt candidat.
Două propuneri respinse pot duce la alegeri anticipate
Conform articolului 89 din Constituție, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și sunt respinse cel puțin două propuneri de premier, președintele poate dizolva Parlamentul. Această măsură drastică presupune convocarea de alegeri parlamentare anticipate.
Totuși, dizolvarea Parlamentului este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului președintelui și în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. De asemenea, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe parcursul unui an.
Atribuțiile prim-ministrului României
Prim-ministrul este șeful Guvernului și are un rol central în aplicarea politicilor publice și în coordonarea activității ministerelor. El răspunde în fața Parlamentului, căruia îi prezintă periodic rapoarte și declarații politice privind activitatea executivului.
În ceea ce privește legislația, prim-ministrul are un rol important în adoptarea actelor normative. Împreună cu ministrul de resort, poate semna hotărâri și ordonanțe ale Guvernului. Acestea devin oficiale după publicarea în Monitorul Oficial.
Guvernul poate adopta două tipuri de ordonanțe:
-
Ordonanțe simple – emise pe baza unei legi de abilitare, în general în perioada vacanței parlamentare. Acestea trebuie ulterior aprobate de Parlament.
-
Ordonanțe de urgență – emise în situații excepționale și intră în vigoare imediat. Acestea trebuie trimise spre aprobare Parlamentului cât mai curând posibil. Dacă nu sunt aprobate în termen de 30 de zile, își pierd valabilitatea.
