Nu pot să nu sesizez, de fiecare dată când sunt alegeri, că mai important decât calificarea și profesionalismul candidaților este, pentru mulți români, viața de cuplu a politicianului „Cu cine stă?”, „De ce nu s-a însurat cu ea?”, „A avut o singură căsnicie sau mai multe?”, „E divorțat… Aoleu!!!”. Atâta vreme cât „e la casa lui”, „are copii ascultători” și pozează în familia clasică perfectă, nimic nu mai contează. Ce să mai vorbim de viziunea sa asupra vieții împreună și, implicit, asupra sexualității!
Ca specialist în sănătatea mentală îmi pun întrebarea „De unde vine această curiozitate osânditoare?” Să fie o proiecție, o încercare de a-i murdări pe politicieni cu frustrările propriilor noastre vieți de familie? Dacă noi nu avem nimic, de fapt, cu viața sentimentală a politicienilor, dar suntem atât de nefericiți în viața noastră afectivă încât reflectăm în ceilalți disperarea noastră? Să fie consecința înțelegerii greșite a patriarhatului, unde bărbatul este absent și femeia „este și mamă și tată”, singura ei alinare fiind telenovelele sau alte emisiuni regizate a mima mariaje fericite? Să fie puritanismul religios, aplicat doar altora și numai „păcatelor” evidente ale celorlalți: infidelitate, divorț?
Nu știu. Poate sunt toate. Am două argumente împotrivă, deopotrivă cu două mesaje pentru cei care se pretează la astfel de judecăți.
Cel dintâi, dacă blamarea vieții intime a altora provine din cauze psihologice, doresc să îți transmit că viața ta de familie nu se va schimba cu nimic dacă începi să îi analizezi și să îi judeci pe alții! Indiferent de felul în care îi merge președintelui cu partenera sa, dacă se va căsători sau nu cu ea, ție nu îți va fi bine! Dacă ai început să privești relația altuia prin gaura cheii, înseamnă că relațiile tale, cu iubitul(iubita) tău (ta), cu prietenii tăi și, mai ales, cu tine însuți, sunt râncede.
Al doilea, dacă acuzele pe care le aduci conviețuirii altora își au obârșia în sfera religioasă și te numești creștin, înseamnă că nu ai înțeles niciodată mesajul Evangheliei lui Iisus: „Oricine se uită la o femeie ca să o poftească a și preacurvit cu ea în inima lui” (Sfânta Evanghelie după Matei 5, 28). Apropo, aceste cuvinte le-a rostit Iisus îndeosebi pentru ipocriții religioși din vremea lui, îndemnându-i să-și vadă întâi bârna din ochi și apoi paiul din ochiul celuilalt!
Pentru binele țării și pentru sănătatea noastră lăuntrică, haideți să-i lăsăm pe politicieni să-și rânduiască singuri viețile personale și noi să ne îngrijim de viețile noastre! Așa procedând, vom găsi împreună căi de dialog și de cooperare.
