Pe data de 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați ocrotitori ai creștinismului și cinstiți pentru contribuția lor esențială la recunoașterea și răspândirea credinței creștine în Imperiul Roman. Ziua este marcată nu doar prin slujbe religioase, ci și prin tradiții populare adânc înrădăcinate, fiind și o importantă zi onomastică pentru peste 1,7 milioane de români.
Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena
Sfântul Constantin cel Mare, născut în anul 272, a fost unul dintre cei mai importanți împărați romani. A devenit creștin și a contribuit decisiv la libertatea religioasă a creștinilor prin Edictul de la Milan din 313. Acesta a pus capăt persecuțiilor religioase și a permis Bisericii creștine să funcționeze liber. El a susținut construirea de biserici, a introdus duminica drept zi de odihnă și a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea, în anul 325, unde s-a formulat simbolul de credință creștin – Crezul. A murit în anul 337 și a fost înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol.
Sfânta Elena, mama împăratului Constantin, este cunoscută pentru evlavia sa și pentru descoperirea Sfintei Cruci în Ierusalim. Ea a sprijinit ridicarea a numeroase biserici importante, printre care și Biserica Învierii Domnului lângă Sfântul Mormânt. A murit în anul 327, fiind canonizată ca sfântă a Bisericii creștine.
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
În calendarul popular, această zi este cunoscută și sub denumirea de “Constandinu Puilor” sau “Constantin Graur”, fiind considerată sărbătoarea păsărilor de pădure. Se spune că în această zi păsările își învață puii să zboare.
Țăranii evitau munca, mai ales cea agricolă, crezând că, respectând această interdicție, își vor proteja recoltele de păsările dăunătoare. De asemenea, 21 mai este ultima zi în care se mai pot semăna porumbul, ovăzul și meiul – tot ce se seamănă după această dată, conform tradiției, nu va rodi.
Tot în această zi, ciobanii hotărăsc organizarea stânelor, aleg baciul și stabilesc cine va păzi oile în perioada pășunatului. În unele zone, se aprind focuri ritualice, prin care se trec oile pentru a fi ferite de boli și de spirite rele.
Peste 1,7 milioane de români își sărbătoresc onomastica
Potrivit datelor furnizate de Direcția Generală de Evidență a Populației, în România, 1.773.504 de persoane poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora, iar pe 21 mai își serbează onomastica.
Bărbați:
-
422.622 se numesc Constantin
-
116.727 – Cosmin
-
74.184 – Costel
-
23.698 – Costică
-
22.235 – Costin
-
7 bărbați au numele Ilenuș sau Ilenus
Femei:
-
830.439 se numesc Elena
-
94.115 – Ileana
-
60.048 – Lenuța
-
39.350 – Constanța
-
1.034 – Ilenuța
-
624 – Nuțica
-
21 – Ilenuș
-
4 – Ilenușa
Această zi reprezintă, așadar, nu doar o sărbătoare religioasă majoră, ci și un prilej de bucurie și urări pentru un număr impresionant de români care poartă numele sfinților prăznuiți.
