În multe școli din România declarate „cu predare în limbile minorităților”, lipsa profesorilor calificați duce la predarea materiilor în limba română. Deși oficial școlile funcționează în regim de predare în limba maternă, în realitate elevii nu beneficiază de un parcurs educațional coerent. O mamă din Sibiu, a cărei fiică a absolvit anul acesta Colegiul Național Brukenthal, a pus pe foaie toate aceste probleme și a fost cu ele inclusiv la Ministerul Educației.
Un articol publicat de Edupedu.ro, semnat de Oana Rogojanu – mama unei eleve de la Colegiul Național Brukenthal din Sibiu, care a protestat timp de o săptămână în greva foamei în fața Ministerului Educației – scoate la iveală realitățile din sistemul de învățământ ignorate de autorități. Elevii sunt obligați să susțină proba la Bacalaureat la limba maternă, fără a fi instruiți corespunzător, iar profesorii care predau în limba română nu pot deveni titulari, pentru că statutul oficial al școlilor cere predarea în germană – o cerință care nu corespunde cu practica zilnică.
„Profesorii care predau în limba română în aceste școli nu pot deveni titulari. De ce? Pentru că statutul oficial al unității impune ca titularizarea să se facă doar pentru cei care pot preda în limba germană. Or, în realitate, multe materii sunt predate în română, an după an tot mai multe, dar fără ca sistemul să le permită acestor cadre didactice să devină parte oficială a colectivului școlii. Sunt necesari, dar nu recunoscuți. Muncesc, dar nu pot deveni titulari”, notează Oana Rogojanu în articolul publicat de Edupedu.
Situația este cunoscută la toate nivelurile: Ministerul Educației aprobă planurile de școlarizare, inspectoratele gestionează resursa umană, iar conducerea școlilor menține aparențele. Între documente oficiale și realitatea din clasă există contradicții flagrante – planuri care declară predare exclusiv în germană, dar orare și fișe de încadrare ce reflectă predare în română.
Inspectoratul Școlar Județean Sibiu a recunoscut lipsa profesorilor calificați într-un răspuns pentru Ora de Sibiu, dar ministerul nu ia măsuri pentru reorganizarea rețelei școlare. Astfel, elevii sunt supuși unui traseu educațional inadecvat, iar profesorii care predau în limba română rămân invizibili: muncesc fără dreptul la titularizare, fără recunoaștere oficială.
În locul unei soluții reale – cum ar fi organizarea de școli cu predare bilingvă sau concentrare în câteva centre performante – autoritățile preferă să întrețină o ficțiune birocratică, cu costuri educaționale și profesionale majore, notează Oana Rogojanu.
