Într-o zi senină de iunie, curtea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu a fost martora unei scene rar întâlnite: o serenadă emoționantă, nu în fața unui balcon, ci în fața unui spital unde se scriu, zilnic, povești de vindecare. Irina Albean, proaspăt absolventă a Facultății de Medicină din cadrul Universității „Lucian Blaga” Sibiu, și-a unit glasul cu al colegilor săi pentru a dărui un moment muzical angajaților spitalului.
Pentru Irina, acest gest a avut o semnificație aparte. Printre cei care au primit serenada cu lacrimi în ochi a fost chiar mama ei, Adela Vlaicu, asistentă medicală în Secția Recuperare Copii, cu o carieră impresionantă de 27 de ani în spital. Emoția s-a revărsat în îmbrățișări, priviri calde și o tăcere încărcată de sensuri.
„De la tratamentele pe care le-am văzut că le-a făcut, pur și simplu mi-e drag și mie acum. Și empatia pe care o are… Sincer, Psihiatrie mi-aș dori să fac. Eu îi mulțumesc mamei mele”, a spus Irina, cu o sinceritate dezarmantă.
Vocație transmisă din mamă în fiică
Irina a copilărit printre halate albe, fișe medicale și povești cu pacienți care s-au transformat, în timp, în lecții de viață. Alegerea ei pentru medicină nu a fost întâmplătoare, ci o continuare firească a unei traiectorii modelate de afecțiune, empatie și sacrificiu.
„Să ceri ajutorul la timp este un privilegiu, nu este o rușine”, spune mama Irinei, cu aceeași calmă autoritate care, zi de zi, îi liniștește pe copiii din secția în care lucrează.
Evenimentul face parte dintr-o campanie antistigmă lansată de spital în luna iunie, dedicată în mod special copiilor pacienți. Irina și Adela sunt ambasadoare ale acestui mesaj vital: că sănătatea mintală este la fel de importantă ca oricare altă problemă medicală și că tratamentul nu trebuie amânat din teamă sau prejudecată.
„Orice boală psihiatrică este exact la fel ca o răceală, orice boală somatică. Se poate întâmpla oricând, oricui, și important e să vii să te tratezi”, spune Irina.
Mai mult decât medicină: suflet, continuitate, empatie
Povestea Irinei și a mamei sale este despre legătura dintre generații, despre cum vocația se transmite nu doar prin exemple, ci și prin dragoste. E despre medicina care nu înseamnă doar știință, ci și suflet. Poate, într-o zi, cele două vor lucra umăr la umăr, în același spital. Până atunci, gestul serenadei rămâne o declarație de recunoștință, dar și un mesaj clar: vindecarea începe cu empatia. sursa: Spitalul Clinic de Psihiatrie “Dr. Gheorghe Preda” Sibiu
