Conflictul deschis dintre Israel și Iran a escaladat sâmbătă, 14 iunie, odată cu un nou val de rachete balistice și drone lansate de Iran asupra teritoriului israelian. Este a treia acțiune de acest tip în mai puțin de 24 de ore și vine ca reacție directă la ofensiva israeliană masivă cunoscută drept „Operațiunea Leul Ascendent”, declanșată în zorii zilei de vineri.
Răspunsul Iranului: al treilea val de rachete lovește Tel Aviv și Ierusalim
În dimineața zilei de 14 iunie, Iranul a lansat un nou atac cu peste 200 de rachete balistice, vizând în special zonele metropolitane ale Tel Avivului și Ierusalimului. Sirenele au sunat neîncetat în centrele urbane, iar sistemele antirachetă ale Israelului au fost activate la capacitate maximă.
Potrivit oficialilor israelieni, sunt trei morți și cel puțin 20 de persoane au fost rănite în urma atacului, unele dintre ele grav. Daune materiale importante au fost raportate în mai multe cartiere, iar autoritățile au emis ordine de adăpostire pentru populație. Spațiul aerian israelian rămâne închis, iar activitatea pe aeroportul Ben Gurion este suspendată.
Atacurile vin în contextul în care Iranul a promis o ripostă „fără limite” după ofensiva israeliană care a vizat infrastructura sa nucleară și militară. Teheranul a calificat acțiunea Israelului drept „o declarație de război”.
Operațiunea „Leul Ascendent”: cea mai amplă intervenție israeliană în Iran
În noaptea de 13 iunie, la ora 02:58, Israelul a declanșat „Operațiunea Leul Ascendent”, una dintre cele mai mari misiuni aeriene din istoria sa. Avioane de luptă au zburat aproape 1.800 km pentru a ataca instalații nucleare, baze militare și centre de comandă din întreaga Iran — de la Natanz la Qom, Isfahan, Fordo și până în Teheran.
Misiunea a fost coordonată cu sprijinul serviciilor secrete Mosad, care ar fi infiltrat drone explozive și echipamente militare în Iran, distrugând sisteme de apărare și baterii de rachete.
În urma bombardamentelor, aproximativ 70 de persoane și-ar fi pierdut viața, potrivit presei iraniene — printre ele, șeful Statului Major, Mohammad Bagheri, liderul Gardienilor Revoluției, Hossein Salami, și alți 20 de comandanți și șase oameni de știință implicați în programul nuclear iranian.
„O luptă pentru supraviețuire”: mesajul dur al liderilor israelieni
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul nu poate permite Iranului să dețină arme nucleare, considerând regimul de la Teheran o „amenințare existențială”. „Nu avem altă opțiune. Când dușmanul caută să ne distrugă, istoria ne învață să nu închidem ochii, ci să acționăm”, a afirmat șeful Statului Major, Eyal Zamir.
Operațiunea a fost inițial programată pentru luna aprilie, dar amânată din motive strategice. Potrivit unor surse militare, mai mulți lideri iranieni au fost eliminați după ce au fost atrași într-un centru de comandă subteran în urma unor informații false — un exemplu clar al eficienței colaborării dintre armata israeliană și Mosad.
În tot acest timp, Hezbollah — principalul aliat regional al Iranului — și-a exprimat condamnarea față de atacuri, dar a declarat că nu va interveni, un semn al slăbirii influenței iraniene în Liban și în regiune.
Context și implicații regionale
Atacul israelian reiterează o doctrină de securitate veche de zeci de ani: niciun stat inamic din Orientul Mijlociu nu trebuie să aibă acces la arme nucleare. Aceeași politică a fost aplicată anterior în Irak (1981) și Siria (2007).
Dar actualul conflict se desfășoară într-un context mult mai complex. Distanțele sunt mai mari, tehnologia iraniană este mai avansată, iar riscul de escaladare regională — inclusiv cu implicarea Statelor Unite, Rusiei sau Chinei — este considerabil. Deja China a condamnat atacul Israelului, iar ONU a cerut reținere de ambele părți.
