Ai primit recomandarea să faci o analiză pentru acidul uric și te întrebi ce ai de aflat? Acest test medical furnizează date importante despre starea organismului tău, în special despre funcția rinichilor și riscul de apariție a gutei sau a altor probleme legate de metabolismul purinelor. Află ce presupune analiza de acid uric, cine trebuie să o efectueze, cum decurge procesul și unde poți merge pentru testare.
Ce reprezintă analiza de acid uric și la ce folosește
Analiza de acid uric măsoară cantitatea de acid uric din sânge sau urină. Acidul uric este o substanță pe care organismul o produce în momentul în care procesează purinele, compuși existenți în țesuturile tale, dar și în anumite alimente, precum carnea roșie sau fructele de mare.
Examinarea poate consta fie în recoltarea unei mostre de sânge (test seric), fie a urinei colectate pe parcursul a 24 de ore (test urinar). Medicul recomandă o anumită variantă în funcție de simptomatologie și contextul clinic. De exemplu, dacă ai dureri articulare persistente ori probleme renale, poate propune ambele variante pentru a obține un tablou complet.
Cel mai frecvent, procedura presupune:
- pentru testarea serică: recoltarea sângelui dimineața, de obicei după cel puțin patru ore de post alimentar;
- pentru testarea urinară: colectarea urinei timp de 24 de ore, păstrată în recipiente speciale oferite de laborator.
Testarea rapidă acasă există, însă medicii nu o consideră suficient de precisă pentru diagnosticare sau monitorizare.
De ce apare acidul uric în organism și ce factori îl influențează
Acidul uric rezultă în urma descompunerii purinelor. Aceste substanțe provin atât din alimentație, cât și din procesele naturale din corp. Ficatul convertește purinele în acid uric, apoi rinichii și, într-o măsură mai mică, tubul digestiv, asigură eliminarea sa.
Organismul are nevoie de o cantitate redusă de acid uric, care acționează ca antioxidant și sprijină anumite procese fiziologice. Totuși, un nivel prea ridicat sau mult prea scăzut poate duce la complicații. O dietă bogată în carne roșie, produse de ficat ori fructe de mare, precum și consumul excesiv de alcool, pot crește rapid acidul uric în sânge.
Dacă rinichii funcționează mai lent sau corpul produce acid uric peste capacitatea normală de eliminare, pot apărea acumulări semnificative în organism. Acest lucru se întâmplă frecvent în gută – afecțiune caracterizată prin depozite de cristale de acid uric la nivelul articulațiilor, ceea ce provoacă inflamații și dureri locale.
Când este recomandată analiza de acid uric
Medicul poate indica această investigație într-o serie de situații specifice, printre care:
- Suspiciunea de gută (dureri sau inflamație la una ori mai multe articulații, în special la degetul mare de la picior)
- Prezența colicilor renale sau diagnosticarea unor pietre la rinichi
- Urmărirea unor afecțiuni renale cronice
- Evaluarea persoanelor care trec prin tratamente oncologice, deoarece unele terapii pot crește nivelul acidului uric
- Monitorizarea pacienților care utilizează medicamente cunoscute pentru această reacție adversă.
Adesea, testul se efectuează împreună cu alte investigații cheie, cum ar fi analiza de creatinină, care arată funcția filtrantă a rinichilor.
Cum se face recoltarea și care sunt pașii de pregătire
Pentru obținerea unor rezultate relevante, respectă câteva reguli simple:
- Pentru testul seric (din sânge):
- Programarea are loc de regulă dimineața.
- Nu mănânci nimic timp de 4 ore înainte de recoltare, dacă medicul nu specifică altfel.
- Informează personalul medical dacă urmezi tratamente, deoarece anumite medicamente pot schimba nivelul acidului uric.
- Pentru testul urinar:
- Renunți la urina de dimineață, apoi colectezi toată urina produsă în următoarele 24 de ore, într-un recipient steril.
- Păstrezi recipientul la rece (2-8°C) pe durata procesului.
- Respecți instrucțiunile laboratorului pentru transportul probei.
Evită să-ți schimbi brusc dieta sau să consumi alcool înaintea recoltării. De asemenea, renunță la activitățile fizice intense, cu o zi înainte de testare.
Interpretarea rezultatelor analizei de acid uric
Valorile considerate normale diferă în funcție de vârstă și sex:
- Bărbați: între 3,4 și 7,0 mg/dL (sânge)
- Femei: între 2,4 și 6,0 mg/dL (sânge)
- Urină: între 250 și 750 mg acid uric/24 de ore (adulți).
Un nivel crescut poate apărea în:
- Guta (prezența simptomelor asociate și confirmarea medicală)
- Afectarea cronică sau acută a rinichilor
- Consumul mare de carne sau băuturi alcoolice
- Administrarea anumitor medicamente.
Un nivel scăzut poate indica:
- Tulburări grave ale funcției renale
- Deficit de acid folic
- Intoxicație cu plumb sau alte afecțiuni rare.
Nu interpreta singur rezultatele. Poți avea un nivel crescut fără manifestări clinice sau poți manifesta simptome chiar dacă testul nu arată o valoare ridicată. Medicul va corela analizele cu simptomele, istoricul tău medical și rezultatele altor investigații, pentru a decide dacă e nevoie de tratament suplimentar.
Ce legătură are analiza de acid uric cu diagnosticul de gută
Guta se caracterizează prin depuneri de cristale de acid uric la nivelul unei articulații, în special la degetul mare de la picior. Episodul acut implică umflături, roșeață și o durere intensă, iar uneori este nevoie de confirmare suplimentară, prin analiza lichidului extras din articulație (lichid sinovial).
Chiar și atunci când acidul uric apare în limite normale, medicul poate suspecta gută pe baza altor semne clinice și investigații. Testarea periodică a nivelului de acid uric îi ajută pe pacienții diagnosticați sau pe cei cu factori de risc să-și monitorizeze evoluția sub tratament sau să identifice la timp eventualele complicații.
Unde poți solicita analiza de acid uric
Poți efectua această investigație atât în rețele private și de stat, cât și în spitale sau clinici cu laborator propriu. Printre opțiunile disponibile se află centrele MedLife, Synevo sau Regina Maria, însă lista nu se limitează aici.
Dacă te deplasezi cu dificultate, poți solicita recoltare la domiciliu, însă pentru interpretarea corectă a rezultatului, contactează un specialist. Testele rapide pentru uz casnic sunt disponibile, dar nu oferă aceeași acuratețe ca analiza de tip standard efectuată în laborator.
Examinările medicale periodice ajută la descoperirea dezechilibrelor înainte să ajungă la complicații. Nu ignora simptomele neobișnuite și solicită sfatul doctorului ori de câte ori primești rezultate care te îngrijorează. Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația de specialitate.
