Luna iulie 2025 marchează un moment crucial pentru Guvernul condus de Nicolae Bolojan, odată cu scadența unei sume uriașe de plată din datoria externă a României. Conform datelor consultate de Economica, statul român trebuie să achite în această lună aproximativ 12 miliarde de lei sub formă de dobânzi și rambursări de împrumuturi. Această plată vine după un vârf similar înregistrat în ianuarie 2025, când Guvernul a reușit să refinanțeze datoria, însă la costuri ridicate.
Situația complicată a datoriei externe
Anul 2025 este de așteptat să fie cel mai dificil pentru finanțele României după criza economică din 2008-2010, în contextul în care statul se află la un pas de a fi retrogradat în categoria „junk” de către agențiile internaționale de rating. Această categorie desemnează o capacitate redusă de rambursare a datoriei, ceea ce face refinanțarea mult mai scumpă și mai dificilă.
Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat că, deși România este încă oficial în categoria „investment grade”, piața o tranzacționează deja ca pe o țară cu rating „junk”. Aceasta înseamnă dobânzi mari și un risc crescut pentru investitori, scrie Economica.
Plăți importante și riscuri pe termen scurt
Pe lângă plata din iulie, care se ridică la 12 miliarde de lei, statul se confruntă cu alte două momente dificile până la finalul anului. În octombrie 2025, urmează o nouă scadență de aproximativ 10 miliarde de lei, iar în noiembrie cea mai mare tranșă, de circa 16 miliarde de lei. Aceste sume trebuie plătite fie prin noi împrumuturi, fie prin diminuarea rezervelor valutare ale României.
Dacă Guvernul nu va reuși să onoreze aceste plăți, România riscă o retrogradare oficială la rating „junk”, ceea ce ar însemna incapacitate de plată – un scenariu extrem de grav, care nu a mai fost întâlnit din perioada comunistă. În acest caz, România ar dispărea de pe radarul investitorilor financiari și ar fi exclusă din economia globală financiară.
Costuri ridicate și presiuni asupra finanțelor
Chiar dacă Guvernul va reuși să plătească datoriile, o va face cu costuri foarte mari. Refinațările se vor face la dobânzi mari, iar rezervele valutare vor scădea, ceea ce va crește și mai mult vulnerabilitatea financiară a țării. În lipsa unor măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar, riscul unei crize financiare majore este în creștere.
Reacția autorităților și avertismentele experților
Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a subliniat că Ministerul Finanțelor a informat din timp decidenții politici asupra riscurilor unei retrogradări și că adoptarea ordonanței privind tăierile de cheltuieli în decembrie 2024 a fost o reacție la avertismentele agențiilor de rating. El consideră că dialogul cu aceste agenții continuă și că viitorul Guvern va trebui să gestioneze cu atenție măsurile fiscale pentru a evita o degradare oficială a ratingului României.
„Retrogradarea la categoria junk nu este o decizie ușoară nici pentru agenții. Dacă se va întâmpla, mulți investitori orientați către România, care cumpără datorie de stat prin portofolii dedicate investment grade, nu vor mai putea investi, iar alții vor avea strategii de exit,” a explicat Nanu.
