În inima Sibiului, pe bulevardul Victoriei, zace un edificiu început în 1904 și inaugurat în 1907 ca mândru Palat de Justiție. Astăzi, clădirea‑monument este o “rană a orașului”, (nu singura), sprijinită de schele, acoperită cu tablă provizorie și păzită de firme private plătite din bani publici, în timp ce instanțele locale își desfășoară activitatea într‑o clădire privată închiriată pentru peste 320 000 lei pe lună, tot din bani publici.
Clădirea Palatului de Justiție din Sibiu, care găzduia Tribunalul și Judecătoria, este un edificiu impozant și emblematic pentru oraș. Declarat monument istoric în 2010, zace abandonat și în paragină de ani buni, pe fondul eșuării repetate a lucrărilor de renovare și al indiferenței autorităților. Deși în ultimii ani s-au făcut numeroase promisiuni, reabilitarea clădirii nu are șanse să fie finalizată mai devreme de anul 2030 în cel mai fericit caz, având în vedere vremurile ce le trăim, cu un stat la limita falimentului.
Între timp, Ministerul Justiției cheltuie sume importante pentru a plăti paza imobilului abandonat – încercând astfel să prevină vandalizarea și degradarea suplimentară – precum și pentru chiria unui sediu provizoriu, în care instanțele își desfășoară activitatea în prezent, așa cum scria oradesibiu.ro în primăvara acestui an.
Istoria clădirii Palatului de Justiție din Sibiu
Construcția și perioada inițială: Palatul de Justiție a fost construit la începutul secolului al XX-lea, în timpul administrației austro-ungare. Lucrările au fost finalizate în anul 1907, după un șantier de trei ani, iar guvernul de atunci a achiziționat clădirea cu mai puțin de 100.000 de coroane. Edificiul este situat în zona cunoscută atunci drept Grădina Flora, în vechiul cartier Iosefin al Sibiului. De la inaugurare și până în anii 2000, clădirea a funcționat ca sediu al instanțelor locale (Tribunalul și Judecătoria Sibiu), fiind una dintre cele mai reprezentative clădiri publice ale orașului. În anul 2010, Palatul de Justiție a fost clasat ca monument istoric de importanță națională (categoria A) și inclus pe Lista Monumentelor Istorice.
Primii pași spre ruină
Planuri de reabilitare (2002–2010): După anul 2000, a devenit evidentă necesitatea modernizării clădirii. Primele planuri concrete de reabilitare au demarat în 2002, când s-a realizat o primă expertiză tehnică, urmată de un studiu de fezabilitate în 2007. În anul 2008 au fost alocate fonduri inițiale de 16 milioane lei pentru renovare după cum scria oradesibiu.ro. Aceste pregătiri au precedat un proiect amplu de consolidare și renovare, gândit să aducă sediul instanțelor la standarde moderne.
Demararea șantierului și oprirea lucrărilor (2011–2017): Lucrările efective de reabilitare au început în noiembrie 2011, pe baza unei autorizații de construire emise de Primăria Sibiu în 2010 Termenul inițial de finalizare era mai 2014. După deschiderea șantierului însă, constructorii au descoperit probleme grave de structură care nu fuseseră anticipate de expertiza inițială, punând în discuție rezistența clădiri. În plus, între timp clădirea fusese declarată oficial monument istoric, ceea ce impunea cerințe suplimentare de conservare neincluse în studiul de fezabilitate din 2007. Urmarea a fost sistarea lucrărilor, fiind necesară refacerea și actualizarea proiectului tehnic.
Autoritățile au decis ca lucrările de consolidare structurală să fie duse la bun sfârșit sub contractul inițial, iar restul lucrărilor de renovare (amenajări, finisaje, instalații) să fie realizate ulterior, pe baza unui nou proiect tehnic și a unei noi licitații. În anul 2015, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici actualizați pentru acest proiect, estimând un buget de aproximativ 60 de milioane lei necesar în noile condiții (ținând cont de statutul de monument și de lucrările suplimentare de consolidare). Până în anul 2017, stadiul lucrărilor era de ~85% realizat pentru consolidare, dar doar ~55% din totalul lucrărilor prevăzute în noul proiect erau efectuate, după cum scria presa locală. Cu toate acestea, finanțarea a devenit incertă: planul prevedea co-finanțare printr-un împrumut al Băncii Mondiale, însă din cauza întârzierilor și a lipsei de progrese, acordul cu Banca Mondială a expirat în martie 2017, România pierzând acea sursă de finanțare. Până la acel moment se cheltuiseră deja circa 30 de milioane lei în șantier, fonduri care au adus clădirea în starea de structură incompletă de astăzi, respectiv pereți exteriori și acoperiș refăcut, interiorul în mare parte demolat.
Abandonarea șantierului (2018–2020): La finalul anului 2016, Ministerul Justiției a încercat reluarea lucrărilor prin atribuirea unui nou contract pentru etapele rămase. Acest contract însă a eșuat: în septembrie 2018, din cauza neîndeplinirii obligațiilor, contractul a fost reziliat de către minister. Șantierul a fost abandonat pur și simplu, fără măsuri de conservare adecvate a ceea ce fusese deja executat. Autorizația de construire inițială a expirat, iar clădirea – nefiind nici utilizată, nici protejată – a început să se degradeze accelerat.
De ce a ajuns clădirea în paragină?
Starea de ruină a Palatului de Justiție din Sibiu este rezultatul unei succesiuni de eșecuri administrative, tehnice și financiare. Rezumând cauzele principale:
- Probleme structurale și schimbarea condițiilor: Lucrările inițiale au fost oprite în 2012 din cauza deficiențelor structurale neprevăzute și a necesității de a adapta proiectul la rigorile statutului de monument istoric Acest restart tehnic a consumat timp prețios și a întârziat execuția.
- Birocrație și gestionare deficitară: După 2015, proiectul actualizat a fost întârziat repetat de proceduri birocratice, licitații și avize. Reluarea șantierului s-a lovit de erori de proiectare și execuție, precum și de complicații administrative (ex: necesitatea reînnoirii autorizațiilor expirate). O expertiză tehnică realizată în 2021 a scos în evidență și unele soluții neconforme (propuse de proiectant pentru elemente de tâmplărie), ceea ce a impus revizuiri suplimentare. Până în 2023, încercarea Tribunalului de a actualiza studiul de fezabilitate s-a soldat și ea cu un eșec – contractul cu proiectantul angajat în 2021 a fost reziliat în mai 2023 din cauza întârzierilor neacceptabile și a nepredării la timp a documentației.
- Lipsa finanțării continue: Deși s-au alocat în repetate rânduri bani pentru acest obiectiv, finanțarea nu a fost disponibilă atunci când era nevoie sau nu a putut fi utilizată la timp. Spre exemplu, acordul de împrumut cu Banca Mondială care ar fi trebuit să susțină financiar proiectul a fost pierdut în 2017 din cauza depășirii termenelor-limită. Ulterior, fonduri au mai fost prevăzute în buget (vezi secțiunea următoare), însă au rămas necheltuite din cauza absenței unui proiect executabil și a blocajelor juridico-administrative. S-au cheltuit deja peste 30 milioane lei doar pentru lucrări preliminare și consolidări parțiale, fără ca imobilul să fie aproape de a fi funcțional. Situația a fost calificată drept „o risipă a banului public”, întrucât sume alocate au fost irosite fără rezultat, pe fondul gestionării defectuoase a proiectului de către autorități. Ministerul Justiției însuși a recunoscut că proiectul a fost blocat din cauza birocrației, greșelilor de proiectare și execuție și a lipsei banilor necesarii.
- Interese și inacțiune politică: La nivel local, lipsa de implicare și incoerența factorilor de decizie au contribuit la prelungirea crizei. Jurnaliștii și liderii de opinie din Sibiu au remarcat „lipsa de viziune” a politicienilor sibieni (indiferent de partid) în a susține proiectul. Timp de peste un deceniu, promisiunile făcute de diverse guverne s-au soldat cu amânări succesive, alimentând percepția publică de nepăsare. Până și lucrările de conservare au fost realizate târziu și insuficient, clădirea riscând la un moment dat „să cadă la pământ” dacă nu s-ar fi intervenit minimal,
În concluzie, clădirea se află în starea actuală din cauza unui cumul de factori: descoperirea târzie a problemelor de structură, regimul special de monument, schimbări de proiect și contractori, lipsă de continuitate în finanțare, proceduri birocratice greoaie și incapacitatea instituțională de a duce la bun sfârșit un proiect de asemenea amploare.
Proiecte și promisiuni de renovare
Începând din 2011, fiecare nou ministru al Justiției sau demnitar local a promis, la un moment dat, reluarea și finalizarea lucrărilor la Tribunalul Sibiu. În practică, aceste promisiuni au fost mereu amânate, clădirea rămânând în continuare nefuncțional. O cronologie a principalelor inițiative și declarații de-a lungul anilor evidențiază acest șir de termene ratate:
- 2013–2014: Proiectul Palatului de Justiție apare ca „obiectiv prioritar” în discursul autorităților. Cu toate acestea, lucrările erau deja întârziate față de termenul inițial (2014). Guvernul schimbă succesiv miniștri ai justiției, fără ca situația de la Sibiu să se deblocheze.
- 2018: Ministrul Justiției Tudorel Toader (guvern PSD) declara public că lucrările de reabilitare vor fi finalizate „în a doua parte a anului 2019” Această estimare optimistă nu s-a concretizat – până la sfârșitul lui 2019, nu s-a mai întâmplat nimic în șantierul de pe Victoriei.
- 2019: Situația rămâne neschimbată, clădirea fiind în continuare abandonată. Guvernul (aflat într-o nouă componență) nu reușește să pornească lucrările, deși problema este semnalată intens în presa locală.
- 2020: Parlamentarul de Sibiu Dan Barna (USR) a introdus un amendament la Legea bugetului de stat pe 2020 prin care s-au prevăzut 27 de milioane lei pentru finalizarea lucrărilor la Palatul Justiției. Bugetul a fost aprobat, însă nici în 2020 lucrările nu au fost reluate efectiv. Barna avea să afirme ulterior că aceste fonduri au rămas neutilizate din cauza lipsei progreselor tehnice – bani alocați care „s-au risipit, nefiind utilizați din cauza proastei gestionări a proiectului de reabilitare”
- 2021: În perioada în care a fost vicepremier, Dan Barna a susținut că proiectul a fost repus pe făgaș: „avem studiul de fezabilitate actualizat” – declara el în 2021 – și aprecia că „în lunile următoare ar trebui demarată licitația pentru lucrări”. Într-adevăr, în acel an s-au făcut pași importanți pe hârtie: s-a efectuat o nouă expertiză tehnică (aprilie 2021) și Tribunalul Sibiu a contractat actualizarea studiului de fezabilitate (septembrie 2021) pentru a revizui indicatorii tehnico-economici ai investiției. Până în august 2022, noul studiu de fezabilitate a fost realizat și înaintat spre avizare (întâi la Curtea de Apel Alba Iulia pentru verificare tehnică, apoi trebuia aprobat de Comisia Tehnico-Economică a Ministerului Justiției). Totuși, nici în 2022 nu s-au reluat lucrările – procedurile de avizare s-au prelungit, iar contractul de servicii de proiectare a fost reziliat ulterior (în 2023) din cauza întârzierilor, ceea ce a anulat practic progresul așteptat.
- 2022: Pe plan local, subiectul a continuat să genereze îngrijorare. În ședința Consiliului Local Sibiu din octombrie 2022 s-a discutat situația clădirii de pe b-dul Victoriei: consilierul Ioan Pleșciuc (USR) a cerut municipalității să ia măsuri pentru înlăturarea gardului de șantier care ocupă trotuarul, rămas pe domeniul public „încă de pe vremea când se reabilita clădirea” scria oradesibiu.ro. La finalul anului 2022, Palatul de Justiție se prezenta în continuare „într-o stare deplorabilă, abandonată”, devenind efectiv o ruină în centrul Sibiului.
- 2023: În acest an apar semne reluare a proiectului. Guvernul României a contractat un împrumut cu Banca Mondială (ratificat în octombrie 2023) destinat îmbunătățirii infrastructurii judiciare, iar Palatul Justiției din Sibiu a fost inclus pe lista celor șapte sedii de instanțe ce vor fi reabilitate cu fonduri din acest împrumu. Imediat după aprobarea acordului, Raluca Turcan – ministrul Culturii și președinte PNL Sibiu – a anunțat public că „se deblochează lucrările la Tribunalul Sibiu”, subliniind că proiectul fusese blocat de „birocrație, greșeli de proiectare și de execuție și de lipsa banilor”, dar că acum finanțarea este asigurată. În noiembrie 2023, Guvernul (prin Ministerul Justiției) a lansat o licitație pentru angajarea unui consultant care să actualizeze documentația tehnică necesară (actualizarea studiului de fezabilitate, obținerea unei noi autorizații de construire, actualizarea proiectului tehnic etc.) și să asiste autoritățile pe durata reluării lucrărilor. Contractul de consultanță scos la licitație are o durată estimată de 13 luni și o valoare de aproximativ 398.000 de euro (TVA inclus), finanțarea provenind din împrumutul BIRD/Banca Mondială.
- 2024: În prima parte a anului 2024, autoritățile au continuat pregătirile. Raluca Turcan a declarat în iulie 2024 că proiectarea (reactualizarea proiectului tehnic) a început deja, cu termen de finalizare în noiembrie 2025 potrivit mediafax.ro. Se așteaptă ca după finalizarea noii documentații tehnice să fie organizată licitația pentru execuția propriu-zisă a lucrărilor. Totuși, există și voci sceptice: deputatul Dan Barna atrăgea atenția, în aprilie 2024, că „Tribunalul Sibiu nu are șanse să fie reabilitat mai devreme de anul 2030” în ritmul actual al progreselor. Această estimare pesimistă reflectă complexitatea procedurilor rămase și experiența precedentelor amânări.
Justiția călătoare din Sibiu
Abandonarea clădirii Palatului de Justiție a forțat Tribunalul și Judecătoria Sibiu să își desfășoare activitatea în spații provizorii timp de peste un deceniu. Mutarea repetată a instanțelor, precum și condițiile improprii din aceste sedii temporare, au avut un impact semnificativ atât asupra personalului judiciar, cât și asupra justițiabililor. Începând din 2011, Tribunalul și Judecătoria Sibiu și-au schimbat de trei ori locația, fiind nevoie de amenajarea de la zero a unor sedii alternative.
- 2011–2014: Instanțele s-au mutat inițial într-un spațiu industrial reamenajat – Hala Redal de pe strada Johann Sebastian Bach. Hala (parte a fostei fabrici Retezat) a fost complet compartimentată și transformată pentru a putea găzdui săli de judecată și birouri ale Tribunalului pe durata lucrărilor la sediul principal. Chiria plătită pentru acest spațiu în perioada 2011–2014 a fost de 3.184.644 lei (aprox. 1,06 milioane lei pe an)
- 2014–2019: Odată expirat primul contract de închiriere, Tribunalul și Judecătoria s-au mutat din nou, de data aceasta într-un imobil aparținând Ministerului Apărării Naționale, situat pe Calea Dumbrăvii nr. 30. Clădirea respectivă (fost cămin militar) a fost renovată integral pentru a acomoda temporar instanțele. Acest aranjament a durat circa 5 ani; la începutul lui 2019, Ministerul Apărării nu a mai fost de acord cu prelungirea contractului de închiriere, deoarece avea propriile planuri cu acel imobil. Mai precis, clădirea de pe Calea Dumbrăvii urma să fie reabilitată și destinată găzduirii Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est (NATO) la Sibiu, conform unei hotărâri CSAT. În aceste condiții, instanțele sibiene au fost nevoite să își caute din nou alt sediu, la scurt timp după ce investiseră în amenajarea celui de pe Dumbrăvii.
- Din 2019 – prezent: În toamna anului 2019, Tribunalul Sibiu a organizat o licitație publică pentru găsirea unui spațiu adecvat unde să își desfășoare activitatea pe termen mai lung. Singura ofertă primită a fost din partea societății Casa Albă Independența SA, proprietara fostei clădiri de birouri Independența situată pe strada Ocnei nr. 33, în centrul Sibiului. Aceasta este o clădire ce fusese abandonată de zeci de ani și a necesitat lucrări de reabilitare și dotare înainte de a putea fi utilizată ca sediu de instanțe, dup[ cum scria oradesibiu.ro. Oferta proprietarului a corespuns cerințelor și bugetului alocat, fiind declarată câștigătoare. Ministerul Justiției a aprobat închirierea pe o perioadă de 5 ani a imobilului de pe str. Ocnei, iar Tribunalul și Judecătoria Sibiu s-au mutat acolo la finalul lui 2019. Chiria convenită pentru acest spațiu este de 65 lei/mp, echivalentul a 321.750 lei + TVA pe lună, sumă suportată de la bugetul Ministerului Justiției. Aceasta înseamnă aprox. 80.000 de euro lunar plătiți către proprietarul privat al clădirii după cum scria și turnulsfatului.ro. Spațiul de pe Ocnei a devenit noul sediu al instanțelor sibiene și este folosit și în prezent, în lipsa altor opțiuni.
Proprietatea și responsabilitatea instituțională
Cine deține clădirea și cine trebuie să o renoveze? Palatul de Justiție din Sibiu este proprietatea statului (domeniul public) și se află în administrarea Ministerului Justiției, fiind destinat sediului unor instituții judecătorești. Prin urmare, Ministerul Justiției poartă responsabilitatea principală pentru finanțarea și coordonarea lucrărilor de reabilitare a clădirii. În faza inițială a proiectului (2011), Ministerul a gestionat investiția prin Direcția de Implementare a Proiectelor Finanțate din Împrumuturi Externe (DIPFIE), Palatul de Justiție Sibiu fiind inclus într-un program mai amplu de modernizare a infrastructurii de justiție susținut de un împrumut extern.
Ulterior, în anii recenți, administrația locală a justiției (Tribunalul Sibiu și Curtea de Apel Alba Iulia) a preluat unele sarcini punctuale – de pildă, Tribunalul a organizat licitații pentru studii tehnice, iar Curtea de Apel (în subordinea căreia se află tribunalul) a oferit asistență tehnică prin personal de specialitate.. Totuși, deciziile majore legate de investiție (alocarea fondurilor, avizarea documentațiilor, contractarea execuției) depind în continuare de Ministerul Justiției și de Guvern. Procedura este astfel: după ce Tribunalul întocmește sau actualizează documentația (expertize, studii de fezabilitate), aceasta este înaintată spre aprobare Ministerului Justiției, unde trebuie avizată de comisiile de specialitate și apoi aprobată prin Hotărâre de Guvern indicatorii tehnico-economici actualizați. Abia după aceste etape se pot lansa licitațiile de execuție propriu-zisă.
În prezent, conform unui raport oficial al Curții de Apel Alba Iulia (februarie 2023), continuarea lucrărilor de reabilitare a Palatului Justiției din Sibiu a trecut integral în sarcina Ministerului Justiției, care se ocupă de actualizarea proiectului tehnic și de pregătirea reluării execuției așa cum scria oradesibiu.ro. Cu alte cuvinte, Ministerul Justiției este acum direct responsabil de finalizarea acestui proiect, inclusiv din punct de vedere financiar. Pe durata blocajului, singurele intervenții asupra clădirii au fost lucrările minimale de conservare finanțate tot de Minister (pentru a preveni distrugerea completă a imobilului)
Reacții publice și mediatice
Situația Tribunalului Sibiu a generat numeroase reacții în spațiul public, de la investigații de presă la declarații politice și luări de poziție ale societății civile:
- Presa locală: Jurnaliștii sibieni au descris tranșant starea clădirii ca fiind o „pată de rușine pe obrazul orașului” și o „bijuterie arhitectonică lăsată în paragină în centrul Sibiului”scria sibiu100.ro respectiv oradesibiu.ro. Publicațiile locale au subliniat contrastul dintre importanța istorică a Palatului de Justiție și degradarea sa actuală, criticând nepăsarea autorităților. De Ziua Europeană a Justiției (25 octombrie) din 2022, de exemplu, ziarele notau că la Sibiu nu prea e nimic de sărbătorit, în condițiile în care justiția locală își primește cetățenii într-un sediu improvizat, iar vechiul palat stă în ruină. Articole de investigație (în Sibiu 100%, Ora de Sibiu, Turnul Sfatului, Tribuna) au trecut în revistă un deceniu de promisiuni nerespectate, punând presiune pe decidenți să acționeze.
- Societatea civilă și experți: Arhitectul Tudor Ștefan Popa, președintele Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS), a realizat în 2022 o analiză publică a situației, evidențiind etapele și blocajele proiectului. El a menționat, între altele, că planurile au început încă din 2002, că în 2015 se aprobase un buget de 60 milioane lei, iar până în 2017 s-au cheltuit 30 de milioane lei aducând clădirea doar la stadiul de „fațade și acoperiș”, interiorul fiind complet distrus. Popa a criticat „lipsa de interes a celor de la București” care a dus la pierderea finanțării Băncii Mondiale în 2017 și a concluzionat pesimist că, din momentul opririi lucrărilor, clădirea se degradează văzând cu ochii „cu binecuvântarea autorităților” scria oradesibiu.ro. De asemenea, inginerul constructor Simion Popoviciu (expert tehnic) a declarat presei locale că îi „se rupe sufletul” când vede clădirea fără geamuri, expusă la ploi și îngheț; el a opinat că, dacă ar exista voință și o finanțare asigurată, „într-un an de zile o pui la punct și o redai circuitului”, chiar ținând cont de exigențele pentru monumente istorice decrala acesta pentru sibiu100.ro. Popoviciu a subliniat că este tragic cum s-au făcut lucrări și apoi totul a fost lăsat de izbeliște, afirmând că „e de plâns” situația și că mai bine nici nu s-ar fi apucat de renovare dacă nu erau gata să o ducă la capăt.
- Politicieni locali și naționali: Subiectul a devenit și armă politică între reprezentanții partidelor. În 2024, deputatul Dan Barna (USR, fost vicepremier în 2021) a lansat acuzații grave: „Tribunalul Sibiu nu se renovează pentru că există interese imobiliare ale PNL în acest județ”, a afirmat el, sugerând că influenți oameni de afaceri locali (apropiați de PNL) profită de chiria de zeci de mii de euro pe lună plătită de stat pentru actualul sediu din str. Ocnei. Barna a detaliat că, în scurta perioadă cât USR s-a aflat la guvernare, a încercat să deblocheze proiectul (s-a realizat o nouă expertiză tehnică și s-au urgentat unele proceduri), însă după ieșirea USR de la guvernare „au fost anulate toate studiile și ne întoarcem din nou la proiect, cu perspectiva 2030” scria oradesibiu.ro. De cealaltă parte, reprezentanții PNL au respins acuzațiile și au pus accentul pe soluții: Raluca Turcan (lider PNL Sibiu) a dat asigurări că datorită implicării sale și a Ministerului Justiției (condus în 2023 de Alina Gorghiu) proiectul a fost deblocat prin noul acord cu Banca Mondială. Turcan a promis public că „actul de justiție în județul Sibiu va fi realizat într-un sediu modern, într-un timp rezonabil”, recunoscând totodată că „lucrările de aici sunt blocate de mai mulți ani din cauza birocrației, a greșelilor de proiectare și de execuție și a lipsei banilor” Alți politicieni locali au preferat o abordare mai discretă, liderul PSD Sibiu, Bogdan Trif, evitând subiectul în ieșirile publice.
Tribunalul Sibiu – prin clădirea sa simbol, Palatul de Justiție – a devenit un alt exemplu de proiect ratat care atrage zilnic, prin aspect, atenția opiniei publice. Istoria clădirii, odinioară mândria comunității, s-a transformat într-o lecție dureroasă despre ce se întâmplă atunci când nepăsarea, birocrația și interesele iau locul responsabilității și acțiunii concertate. Autoritățile afirmă acum că dețin soluția financiară și tehnică pentru a readuce Palatul de Justiție la viață, însă numai timpul va spune dacă, după două decenii de așteptare, această promisiune va fi în sfârșit onorată într-un „timp rezonabil”, dacă mai există așa ceva după aproape 15 ani.
